Asa se face ca editorii si jurnalistii de moda, precum si redactorii-sefi ai revistelor de profil, sint vazuti astazi ca o specie noua si foarte sofisticata, capabila sa dicteze felul in care se imbraca milioane de oameni, sa faca si sa distruga cariere, cind, de fapt, ei nu fac altceva decit sa-si vada de treaba.
Preistoria: Carmel Snow, Diana Vreeland, Isabella Blow
Modei i-a placut dintotdeauna sa-si aleaga si sa creasca vedete.
Prima, probabil, ar fi fost Carmel Snow (foto dr., impreuna cu Coco Chanel), faimosul fashion editor Vogue (unde a lucrat din 1921) si redactor-sef al Harpers Bazaar, caruia i s-a alaturat in 1932. Spun „ar fi fost pentru ca, la vremea la care Snow detinea puterea absoluta in moda, existenta starurilor se rezuma la sala de cinema. Dar Snow a iscat citeva revolutii. Ea insasi obisnuia sa spuna ca isi doreste sa faca din Harpers Bazaar o revista pentru femei bine imbracate, cu minti bine puse la punct. Ca urmare, initiativele sale i-au creat o celebritate care nu s-a stins nici astazi. Motivele sint numeroase:l-a incurajat pe fotojurnalistul Martin Munkacsi, in 1933, sa faca primul shooting de moda in aer liber si cu un model in miscare. Mai apoi, l-a angajat ca art director pe Alexey Brodovitch, care nu s-a sfiit sa ia foarfecele si sa taie fotografiile, dar si celebrul logo al revistei, in fel si chip, astfel incit a ajuns sa faca cele mai memorabile coperte din toate timpurile. A fost vocea primei transmisii prin radio de la Saptamina Modei de la Paris.
Tot Snow a descoperit-o si a adus-o la revista pe Diana Vreeland, iar printre carierele pe care le-a lansat si protejat au fost cele ale lui Andy Warhol, Louise Dahl-Wolfe, Truman Capote, Jean Cocteau, Cecil Beaton, Dior, Balenciaga sau Lauren Bacall. Richard Avedon spunea adesea ca ii datoreaza lui Snow tot ceea ce stie, iar despre Brassaï se zvoneste ca a renuntat la fotografie dupa pensionarea lui Snow. Intr-o viata pe cit de glamouroasa si de creativa, pe atit de dezordonata, Snow a dormit putin, a baut mult (se spune ca prinzul ei consta in trei pahare de Martini) si a facut din revistele de moda ceea ce sint astazi: cele mai sigure moduri de a lansa trend-uri, designeri si vedete.
Iar prima vedeta iesita din mina ei a fost Diana Vreeland (foto dr.), pe care Snow a descoperit-o dansind la o petrecere, imbracata in Chanel. Vreeland a facut istorie la Bazaar, alegind hainele pentru editorialele de moda, supraveghind sedintele foto si fotografiile, lucrind cu modelele si lansind, practic, o profesie noua: cea a editorului care alege totul, de la haine la model si fotograf, si stie dinainte ce o sa mearga cu ce, ce se va purta, inlaturind ideile preconcepute care spuneau ca numai doamnele din inalta societate pot fi modele. Personalitatea a fost miza lui Vreeland, dar si meritul ei cel mai mare: „personalitatile puternice, conversatiile lor, lucrurile care ii intereseaza pe oameni, atmosfera pe care o creeaza in jurul lor, astea sint lucrurile despre care cred ca merita sa ajunga in revista.' In 1963, Vreeland a plecat de la Bazaar la Vogue, ca redactor-sef, si a continuat sa dicteze trend-uri prin memo-uri, cu o viteza uimitoare si cu o viziune care ii soca chiar pe subalternii ei. Era de ajuns o notita scrisa de mina de Vreeland, in anii ‘60, cerind o pereche de pantofi cu lanturi, asa cum nu facea nimeni la vremea aceea, ca in 6 luni toata lumea sa poarte pantofi cu lanturi. Ultima miscare in cariera lui Vreeland a fost implicarea in Costume Institute, care, cel mai probabil, nici nu ar fi existat fara forta si capacitatea ei de a convinge lumea buna sa isi doneze colectiile de haine.
Cele doua legende vin dintr-o epoca deopotriva a exceselor si descoperirilor, si probabil ca singura lor urmasa, atit la capitolul inovatie, cit si la excentricitate, este Isabella Blow (foto dr.). Desi rolul ei in industria de moda era mai putin definit, Blow, care si-a inceput cariera la Vogue, sub indrumarea Annei Wintour, a reusit sa continue traditia descoperitoarelor de talente veritabile: Alexander McQueen, caruia i-a cumparat in intregime (si in rate) prima colectie, Philip Treacy, pe care l-a gazduit in casa ei si caruia i-a adus primul contract cu Chanel, dar i-a si purtat creatiile toata viata, Sophie Dahl, Hussein Chalayan, Stella Tennant se numara printre oamenii pe care i-a inspirat si i-a ajutat sa devina cine sint astazi. Asta in timp ce ea insasi a pendulat intre job-uri pentru The Sunday Times, Tatler sau Vogue.
Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro