EXCLUSIV ELLE: Sofia Vergara despre mitul Griselda Blanco

Pe 25 ianuarie a avut premiera pe Netflix miniseria Griselda, o poveste realizată de Andrés Baiz, Eric Newman și Sofía Vergara despre o celebră și detestată traficantă de cocaină. Cei trei au vorbit cu ELLE despre riscurile creative pe care și le-au asumat, dar și despre cum putem privi cu alți ochi istoria infamului personaj.

„Singurul om de care mi-a fost vreodată frică a fost o femeie cu numele Griselda Blanco.” Cu acest citat atribuit temutului traficant Pablo Escobar se deschide noua miniserie Netflix Griselda, creată de Eric Newman, Doug Miro, Ingrid Escajeda și Carlo Bernard, cu Sofía Vergara în rolul titular, dar și în cel de producătoare executivă, și regizată de Andrés Baiz. Dacă pe Vergara toată lumea o știe pentru interpretarea ei spumoasă din Modern Family, și ceilalți creatori ai show-ului ar trebui să-ți fie familiari, pentru că ei sunt responsabili pentru serialele Narcos și Narcos: Mexic, ale căror intrigi și acțiuni se desfășoară în aceeași lume întunecată și fascinantă a traficului de stupefiante, cu violența și glamour-ul cu care sunt dintotdeauna asociate.

Am avut ocazia să stau de vorbă pentru scurt timp cu cei trei la premiera noului lor proiect, prin intermediul căruia au încercat să facă cât mai inteligibilă, dar și mai atrăgătoare, povestea Griseldei Blanco, columbiana care a creat un cartel formidabil al cocainei, ajungând să domine piața drogurilor în Miami-ul anilor ’70-’80. Inteligentă, curajoasă, șarmantă și foarte crudă, Griselda a devenit o legendă, și nu doar pentru că s-a aventurat într-o lume în care la nivel înalt operau până atunci doar bărbați, ci și pentru calitățile ei materne cu care își copleșea atât fiii, cât și angajații, care i-au pus, tocmai din acest motiv, porecla de „Nașa”. Cele șase episoade ale miniseriei, deja disponibile pe canalul de streaming, ne arată ascensiunea Griseldei către mitul care a devenit, un parcurs plin de violență și marcat de putere, dar și, în paralel, modul în care personajul decade treptat, cuprinsă de paranoia și mereu temătoare că și-ar putea pierde poziția sau chiar viața. În show, detectiva June Hawkins, interpretată de Juliana Aidén Martinez, reprezintă o Griselda în oglindă: singura femeie dintr-o secție de poliție dominată de bărbați, care trebuie să muncească de două ori mai mult și mai bine pentru a se face ascultată… dar care a ales, în cele din urmă, o altă cale. Tocmai din acest motiv reușește să înțeleagă că crimele și traficul de cocaină în creștere din oraș i se datorează unei femei, ipoteză de neconceput pentru colegii săi, și să îi dea de urmă infractoarei.

Vergara, o celebritate strălucitoare cunoscută pentru aplombul și mai ales aspectul ei, se transformă complet pentru acest rol, arborând elemente protetice (sprâncene, nas, dinți, gură), o coafură nefericită și o postură nouă; iar scenografia exemplară a show-ului, realizată de Knut Loewe, ne arată un Miami splendid, rezonând cu stereotipul decorurilor acelor ani, dar explorându-l inteligent. Atmosfera colorată, dură și glam a vremii e redată și prin costumele realizate de Safowa Bright Bitzelberger, așa încât serialul ajunge, în cele din urmă, să portretizeze nu numai o persoană, ci o întreagă eră.

CONȚINUT VIDEO ELLE

Andrés Baiz, Eric Newman și Sofía Vergara au copt îndelung proiectul. Deși cu origini columbiene, Vergara a auzit de-abia cu vreo zece ani în urmă despre Griselda, citind un articol într-o revistă. L-a abordat mai târziu pe Newman, care l-a atras în proiect și pe vechiul său colaborator, Andi Baiz, care a sfârșit prin a regiza toate cele șase episoade, iar dacă discuțiile dintre ei au debutat în 2017, show-ul a fost filmat abia cinci ani mai târziu. Știam că toți au fost atrași de un anume detaliu în a spune povestea Griseldei, anume ura cu care era tratată, în felurite cărți, reportaje sau materiale documentare femeia, prin comparație cu bărbații care se învârteau în aceeași lume și se făceau responsabili de violențe comparabile. Cum au decis, deci, să spună altfel povestea Griseldei Blanco?

„Cred că este foarte important să spunem că Griselda se dovedește mai abilă decât bărbații din jurul ei, prin inteligența ei și prin imaginație. Prin contrast, bărbații din jur sunt sexiști și misogini, folosesc forță, violență și arme. Așa că doar mult mai târziu Griselda începe să imite tacticile acelor bărbați, este momentul în care sufletul ei devine corupt. Dar ce vedem la început este o femeie care are o voință proprie, care ajunge înaintea celor din jurul ei prin propria-i inteligență.”, spune regizorul Andrés Baiz.

Creatorul și producătorul Eric Newman completează: „La fel cum s-a întâmplat și la Narcos, avem parte de o intersecție între traficul de narcotice și lumea legii, sunt două lumi care interacționează deseori. Și totodată sunt două dintre cele mai intens dominate de bărbați medii de pe pământ. Faptul că o femeie a fost capabilă să obțină dominația la care a ajuns Griselda, și este singura care a făcut-o, este un lucru greu de explicat și pentru polițiști, dar și pentru traficanți. Așa încât cred că ei au avut nevoie să creeze o poveste, o explicație pentru cum s-ar fi putut întâmpla asta. Și în tot ce-am întâlnit, toate cărțile, documentarele, în toate informațiile care au ajuns la noi ea era descrisă drept un monstru, ca o bestie. Și pur și simplu nu este adevărat. A devenit cu siguranță un monstru, dar acești oameni nu încep niciodată așa. Deci a fost important pentru noi să găsim simpatia și să arătăm ce fel de loialitate inspira celor de care îi păsa, oamenilor care o urmau. Nu totul se baza doar pe frică, pe teroare. Și-a fost o mare provocare pentru noi, iar Sofía, ca performer, ca personalitate, a fost esențială în a atrage publicul de partea Griseldei din momentul în care o întâlnim.”

Pentru Sofía Vergara a fost primul rol dramatic, după multe de comedie, dar și primul rol interpretat în mare parte în limba spaniolă, lucru de mirare într-o carieră deja lungă după standardele industriei: „Și eu sunt la fel de surprinsă ca tine și nu îmi vine să cred! Cum este posibil ca într-o carieră de 15 ani în actorie să nu joc nimic în spaniolă?”, spune ea. „Dar cariera mea a fost în întregime în limba engleză. Așa că a fost foarte refreshing pentru mine, la început m-a făcut să mă tem, dar mai apoi mi-am dat seama că este mult mai ușor, nu mai trebuie să traduc totul în minte, nu mai trebuie să mă mai gândesc la asta, deci a fost fantastic. A fost una dintre cele mai bune experiențe și pentru că am putut să lucrez cu unii dintre cei mai bun actori latino-americani, ceea ce m-a entuziasmat foarte tare, pentru că nu am des oportunitatea asta. În Hollywood am mult de lucru, nu prea îmi permit să dispar pentru câteva luni, să merg în Columbia, Mexic sau în Spania ca să pot să lucrez cu acești actori. Și nu numai că am lucrat cu ei, dar să lucrez cu ei la Hollywood, în Los Angeles, pentru o producție care a fost la un nivel internațional, asta fost uimitor și a fost unul dintre lucrurile care m-au făcut să fiu foarte încântată să fiu pe platoul de filmare în fiecare zi.„

Pentru că Vergara nu a avut prea multe vorbe blânde despre personajul pe care îl interpretează în alte interviuri acordate cu ocazia premierei, vreau să știu cum a ajuns să o înțeleagă, cum a identificat motivațiile interioare ce determină acțiunile Griseldei, și dacă este ceva ce aflăm despre personaj încă de la început, care să ne dea un indiciu despre cine urmează să devină. „Pentru mine primul episod a fost foarte ușor, pentru că putem să înțeleg foarte simplu motivațiile ei. Sunt femeie, sunt imigrantă, am fost o mamă singură, sunt din Columbia, astea sunt și lucruri care o reprezintă pe Griselda. Deci pentru mine asta fost ușor de înțeles: să îți dai seama că ai de făcut lucruri pe care nu vrei neapărat să le faci, că trebuie să faci sacrificii ca să îi ajuți pe cei pe care îi iubești, ca să-ți ții copiii și familia în siguranță, dar și pe tine, să supraviețuiești. Asta am putut să înțeleg, era ușor, era ceva care e oricum o parte din mine. De-abia mai târziu, în alte episoade, când ea începe să se transforme, a fost greu de înțeles cum cineva, o persoană atât de iubitoare, atât de inteligentă, poate să devină acest lucru. Mi-a luat ceva timp să înțeleg asta, dar l-am avut pe Andi cu mine, el m-a ghidat și m-a făcut să înțeleg din ce în ce mai bine. Am avut noroc și că am făcut episoadele cronologic, de la începutul poveștii către final, în ordine, așa că a fost mai ușor de înțeles cum cineva poate deveni puțin câte puțin o persoană din ce în ce mai rea, în funcție de lucrurile care i se întâmplă.”, îmi spune Sofía.

Un personaj pe care lumea îl urăște, redarea unei epoci apuse nu cu foarte mult timp în urmă și despre care fiecare are o idee și o opinie, realizarea de multiple scene de acțiune intensă, dar și secvențe ce vorbesc despre hedonismul și decadența unei lumi… toate acestea s-au dovedit riscuri creative pe care realizatorii Griselda și le-au asumat încă de la început. I-am întrebat, în final, care a fost cel mai mare risc pe care și l-au asumat.

Andrés Baiz mi-a vorbit despre decizia ca Sofía Vergara să interpreteze primul său rol dramatic: „O știm pe Sofía din rolul incredibil pe care l-a făcut în Modern Family și acum a trebuit să poarte machiaj în fiecare zi, să-și schimbe postura și să se transforme, așa încât cred că ea și-a asumat acest mare risc, și asta fost cea mai importantă parte a show-ului, transformarea ei. S-a descurcat de o sută de ori mai bine decât se aștepta oricine și este uimitor, a fost un risc mare pentru noi toți.” Eric Newman este de acord: „Cel mai mare risc a fost, desigur, pentru Sofía. Dacă nu ar fi funcționat, nimeni nu ar fi vorbit despre mine…”. „Toată lumea ar fi dat vina pe Andi”, râde spumos Vergara.

„Pentru mine nu s-a simțit ca un risc, deși știam că era pentru Sofía și știam că vom face tot ce se poate ca să o susținem. Dar eu am crezut că poate s-o facă, am știut că are această convingere, că și-a luat un angajament să joace acest rol. Cred că avea nevoie să-l facă în aceeași măsură în care voia să-l facă. Eu am crescut uitându-mă la TV în anii ’80. Tom Hanks era parte din distribuția unui sitcom, la fel și Michael Keaton, Robin Williams. Deci cred că este un fel de tradiție ca actorii de comedie să facă tranziția către dramă, pentru că este foarte greu să faci comedie, este mult mai greu decât recunoaște oricine, pentru că oamenii ca Sofía fac aceste lucruri să pară ușoare. Și dacă te gândești la tranzițiile pe care le-au făcut actorii incredibili de comedie, și pot să dau niște exemple… în partea cealaltă nu pot, foarte puțini actori merg în cealaltă direcție, tocmai pentru că este atât de greu să faci comedie. Deci știu că a fost un risc pentru Sofía să-și părăsească zona de confort, dar nu m-am îndoit de ea nici măcar o secundă.”