Mi s-a intimplat, recent, un lucru atit de „obisnuit” – in tranzitia asta de la mirlania comunista la mirlania de piata – incit nu stiu de ce ma mai mir…
Faptele sint urmatoarele: Radio Romania Cultural (o institutie de prestigiu, sau cel putin asa credeam pina de curind) a dat publicitatii o lista de nominalizari pentru premiile RRC, aflate – anunta comunicatul – „la a sasea editie'. Lista era cit se poate de OK – de la academicianul Solomon Marcus si scriitorul Norman Manea (care urmau sa primeasca premii de excelenta) la un istoric precum Neagu Djuvara, de la scriitori consacrati precum Emil Brumaru, Nora Iuga, Petre Stoica la tineri scriitori precum Ruxandra Cesereanu, Florina Ilis, Filip Florian si de la oameni de teatru precum Catalina Buzoianu si Gabor Tompa la oameni de film precum Mircea Daneliuc si Ion Fiscuteanu.
La capitolul „Emisiuni culturale de televiziune', am avut surpriza sa ma gasesc nominalizat – alaturi de „piese grele' precum Dan C. Mihailescu, Eugen Negrici, Cristian Tabara si Florin Iaru – pentru emisiunea pe care o realizez pe TVR Cultural, Fotograme. Pina aici, cum se spune, toate bune si frumoase; as fi ipocrit sa spun ca aceasta listare a numelui meu – alaturi de cele deja enumerate – nu mi-ar fi gidilat micul orgoliu de intrus intr-ale Televiziunii: iata, mi-am zis, o emisiune de cultura a imaginii – deci „de nisa' –, cu un buget minuscul, o echipa tehnica aleatorie si cu o „promovare' la fel de aleatorie, este remarcata si scoasa in fata, macar si pret de o gala…
Sa ne bucuram, asadar! Asta am si facut, asteptind – pina la anuntata gala – ca cineva de la Radio Romania Cultural sa faca gestul elementar de a ma invita la ceremonie. Am asteptat mult si bine, caci invitatia – pe cale orala, „emaila' sau de orice alt fel – nu a venit niciodata.
Credeti-ma ca, in naivitatea mea, mi-a fost greu sa accept ca o ditamai institutie (precum RRC-ul) nu a catadicsit sa ma contacteze pentru a asista la gala – ca simplu spectator: nu eram, totusi, atit de naiv sa ma mai vad si pe scena, cu coronita. Am aflat, ulterior, ca nu am fost singurul in aceasta situatie: majoritatea celor nominalizati nu au fost invitati!
Singurii care au fost invitati au fost cei premiati!! Fara comentarii. Sau, poate, totusi – cu unul: ca, pina la urma, nu exista mare deosebire intre lumea culturala, cu fitze si pretentii de pedrigree, si aceea a nouveaux riches-ilor de care, la o adica, face un misto „fin'. Politetea este in mare suferinta si colo, si dincolo. Dar macar, „dincolo', este de asteptat…
Si, de aceea, cu atit mai placuta surpriza de a constata ca oamenii cu bani pot fi mai eleganti decit cei cu pretentii. Sigur, „sa nu generalizam'; dar orisicit.
Articol publicat in ELLE Mai 2006