Peste blocurile gri: artă și o viață nouă pentru clădirile marilor orașe

Viețile noastre s-au schimbat dramatic în ultimul an. E timpul ca și locurile în care trăim să treacă prin transformări radicale.

Pentru cei dintre noi care trăiesc în orașe, evenimentele ultimului an s-au dovedit dureroase în moduri neașteptate. Cu restricții care ne-au ținut mai mult în case și cu recomandări stricte pentru timpul petrecut în aer liber, semnificațiile spațiilor în care trăim în comun s-au schimbat, iar orașele în care locuim, cu parcurile și zonele lor de recreere, s-au dovedit insuficiente, neîncăpătoare sau de-a dreptul neprietenoase pentru cohortele de oameni dornici să respire, să facă sport sau să petreacă pur și simplu timp împreună. Poate și de aceea una dintre tendințele majore pentru următorii ani urbani anunță că experiențele în aer liber vor deveni prioritare… Și, cu puțin noroc, vor schimba fața orașelor așa cum le știm.

Iar trend-ul este deja vizibil de la o vreme. De la statui înlocuite sau refăcute la instalații care pun în evidență acte artistice la scară mare, în cele mai felurite medii, până la picturi murale și noi parcuri, urbaniștii și artiștii se întrec în a-și proiecta imaginația pe și între clădiri, în cartiere sau în piețe, împrospătând arii pentru care nu a existat nicicând interes, încurajând regenerarea și ajutând comunitatea să se coaguleze în jurul unor noi puncte care nu doar că schimbă imaginea locului, dar îi și insuflă o viață nouă, pe termen lung. Iar asta înseamnă inclusiv atragerea unor noi vizitatori – pe scurt, o revitalizare necesară a unor locuri uitate de timp.

Beneficiile acestor proiecte sunt multiple – se nasc noi spații cu noi semnificații, la care locuitorii se conectează emoțional într-un alt fel, se oprește degradarea unor zone, iar transformarea unui loc, e dovedit deja, conduce la o implicare mai mare a locuitorilor din ariile respective în viața comunității. Arta adusă în fața oamenilor, chiar în locurile în care ei trăiesc, sub forma picturilor murale sau a instalațiilor, nu are doar un simplu efect vizual, ci vorbește despre contextul local, despre istoria locului respectiv, despre problemele sociale cu care se confruntă localnicii, ajutând la transformarea unei identități și la creșterea creativității, atunci când vine vorba de locurile destinate artelor spectacolului sau viitoarelor transformări. Ba chiar, atrăgând vizitatori, ajută și la creșterea economică în zonă. Iar când e vorba despre parcuri sau despre artă urbană, nu e ocolit nici aspectul sustenabil. Materialele refolosite, soluțiile arhitecturale inteligente care creează noi spații acolo unde nimeni nu și-ar fi imaginat că mai e loc pentru ele, picturile murale ce conțin și suprafețe ‘verzi’, fie prin utilizarea plantelor, fie prin cea a vopselurilor inovatoare, atrag atenția oamenilor asupra mediului și stimulează o reînnoire urbană sustenabilă.

Artiștii care se înhamă la astfel de acțiuni – abia tolerate pe alocuri, dar susținute puternic de edili și de localnici în alte comunități -, ajung și ei vedete în toată regula, cum sunt anonimul Banksy sau faimosul JR. Există colective precum NEVERCREW sau 1UP, la fel cum există și artiști consacrați în alte medii, care pun umărul (și spray-ul) la înfrumusețarea locurilor prin care trec. Ba chiar și celebritățile încep să se alăture vibe-ului internațional al creativității în beneficiul orașelor. La noi, Inna, Speak, Cătălin Bordea și Macanache au fost surprinși recent luând parte la ceea ce pare o mișcare de guerrilla urbană, lăsând pe pereții Bucureștiului stencil-uri cu mesajul Rebel with a cause, care face trimitere și la un site (www.rebelswithacause.ro) ce nu dezvăluie încă mai multe despre proiect.
Dar picturile murale, cu o tradiție lungă și bogată în multe orașe, au devenit în ultimul an adevărate expoziții în aer liber, care au atras oamenii atât datorită artei, cât și datorită amplasării lor, ce permite vizionarea și distanțarea în același timp.

Shoreditch, în Londra, e de decenii un spațiu care găzduiește lucrările murale ale celor mai celebri artiști ai lumii și în care fețele aleilor se schimbă constant, cu noi și noi desene ce invită la contemplare. În zona vibrantă rămân, totuși, câteva lucrări legendare, precum cele din spatele Cargo Club, acolo unde anonimul Banksy, cu mesajele lui pe jumătate ironice și pe jumătate politice, are o Designated Graffiti Area, sau lucrările lui Stik, artistul stradal peste ale cărui opere nu îndrăznește nici un graffer să intervină.

Și Melbourne are partea sa de artă stradală de mare calibru, în aproape toate cartierele, dar se laudă mai ales cu portretele la scară mare realizate de Adnate, cu ajutorul indigenilor, pictate în spray, dar folosind tehnici ce amintesc mai degrabă de Renaștere, departe de rădăcinile în street art ale autorului. Și aici se păstrează istoria locului – un notoriu perete desenat de Keith Haring în 1984 a fost restaurat în 2013, și stă acum în vecinătatea unor lucrări semnate de Rone, Dvate, Mayo, Ling, Phibs sau Makatron.

În Brazilia, unde arta murală se poate face legal din 2009, Rio și Sao Paulo își dispută titlul de orașe cu cea mai bună artă stradală din lume, însă Beco de Batman din Sao Paulo e la propriu o galerie în aer liber, în care graffiti-urile au înflorit chiar și pe pavaj. Iar în New York, locul în care s-a născut street art-ul, pereții sunt plini din Manhattan până în Bronx, dar au fost copleșiți, în ultimele decade, în zona industrială din Bushwick, Brooklyn, unde orice plimbare e în același timp o colorată lecție de istorie a orașului.

Și ca dovadă că trend-ul prinde avânt, anul 2020 a adus pe zidurile orașelor unele dintre cele mai interesante noi mostre de artă stradală ale ultimelor decenii. În Leuven, Bisser a dedicat un perete angajaților de la un centru rezidențial pentru munca lor în plină pandemie, iar omagiile pentru medici s-au văzut pe străzi din întreaga lume. Pandemia i-a inspirat și pe Pony Wave, cu o lucrare despre dragostea în vremea Covid-ului, în Venice Beach; pe celebrul JR, care a realizat portretul balerinei Charlotte Ranson, contorsionată într-un fel de cutie ce amintește de carantină, pe un perete din East Village din New York; sau pe Pierre Braul, care a creat o spectaculoasă lucrare din plexiglas reciclat ce utilizează lumina naturală pentru a reda mesajul ‘Stay home, stay safe’.

Cu sau fără mesaj, aducând un suflu nou zonelor în care răsar, lucrările murale urbane încep să ne arate orașe ale viitorului în care pare că va fi interesant să locuim – și de-abia așteptăm să vedem modelul unor metropole replicat și la noi.