Asociația Moașelor Independente și Centrul FILIA, împreună cu Coaliția pentru Egalitate de Gen și Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (VIF), alături de alte 223 deorganizații ale societății civile din România și internaționale, solicită, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, și președintei Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, decontarea din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) a procedurii de avort la cerere.
Organizațiile care luptă pentru drepturile sexuale și reproductive în România arată că accesul la avort a devenit din ce în ce mai dificil în România în ultimii ani, ceea ce nu face decât să crească numărul de avorturi în condiții de risc, iar măsura decontării acestei proceduri va asigura femeilor acces universal și sigur la acest serviciu medical, indiferent de vulnerabilitățile și identitățile lor. Totodată, astfel va putea fi realizată monitorizarea numărului de proceduri efectuate în instituțiile medicale aflate în contract cu CNAS, lucru care va ajuta la identificarea instituțiilor, localităților și județelor în care acest serviciu medical esențial nu este furnizat.
„Controlul asupra propriului corp reprezintă fundamentul unei democrații, iar această măsură va preveni suferința și moartea femeilor care nu pot avea acces la serviciile de avort din cauza restricțiilor privind furnizarea acestui serviciu medical reflectate în creșterea numărului de spitale care nu oferă avorturi la cerere, creșterea numărului de județe care raportează 0 avorturi la cerere în sistemul public de sănătate, creșterea prețului solicitat pentru această procedură, lipsa accesului la educație sexuală și la metode contraceptive (în special pentru grupurile vulnerabile) și creșterea influenței organizațiilor anti-avort. Asigurarea accesului universal și sigur va permite femeilor din România să aleagă în condițiile lor dacă și cum doresc să trăiască experiența sarcinii și a nașterii. Atragem atenția asupra faptului că accesul la avort a devenit din ce în ce mai dificil în ultimii ani, ceea ce nu face decât să crească numărul de avorturi în condiții de risc', susțin organizațiile semnatare.
Astfel, în scrisoarea deschisă adresată ministrului Sănătății și CNAS se arată că, în ultimii trei ani, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), peste 300 de femei au făcut avorturi în condiții nesigure, motivul pentru creșterea avorturilor nesigure fiind că din ce în ce mai multe spitale nu mai oferă pacientelor posibilitatea de a face avort, invocând motive precum cele religioase, etice sau morale, decizia conducerii și a medicilor de a refuza sau criza COVID-19.
„Avortul în condiții nesigure este cauza principală – dar care ar putea fi prevenită – a mortalității și morbidității materne. Acesta poate duce la complicații de sănătate fizică și psihică și la greutăți sociale și financiare pentru femei, comunități și sisteme de sănătate. Motivul pentru această creștere a avorturilor nesigure este că, în ultimii ani, din ce în ce mai multe spitale nu mai oferă pacienților posibilitatea de a face avort. Așa cum se arată în raportul de cercetare al Centrului FILIA, realizat în 2020 – 2021, din cele 171 de spitale care au răspuns la solicitările în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, 51 de spitale au invocat motive religioase ca justificare pentru refuzul de a oferi avorturi la cerere, 20 de spitale au invocat motive etice sau morale, iar 9 spitale au invocat motive legate de criza SARS-CoV-2. Trei spitale au declarat că decizia de a nu efectua avorturi a fost luată de conducere, cu acordul medicilor. Unele spitale au declarat, în răspunsul oficial la solicitările formulate în temeiul Legii 544/2001, că oferă posibilitatea de a efectua avorturi la cerere fără anestezie, ceea ce reprezintă o formă de violență obstetrică ce afectează cele mai vulnerabile femei, cele care nu au mijloacele financiare pentru a beneficia de o procedură medicală în care să fie tratate cu demnitate', se arată în scrisoare.
O altă barieră semnalată de organizațiile societății civile este legată de costurile ridicate ale acestei proceduri, arătând că prețul unui avort la cerere poate ajunge până la 1.000 de lei în sistemul public, respectiv până la 4.500 de lei în sistemul privat.
„(…) În primele șase luni ale anului 2022, potrivit datelor INSP, 13 județe din țară nu au raportat niciun avort la cerere (față de 11 județe în 2021). În trei dintre aceste județe (Olt, Hunedoara și Vâlcea) nu există acces la avort la cerere nici în sistemul public, nici în cel privat. La nivel național, au fost efectuate 6.728 de avorturi la cerere, dintre care doar 2.597 în spitale publice, celelalte 4.131 fiind efectuate în clinici și cabinete private, unde prețul unui avort ajunge până la 4.500 de lei. Uneori, femeile, în special cele vulnerabile, nu au acces la avort, fie pentru că locuiesc într-un județ în care avortul la cerere nu este disponibil, fie pentru că nu își permit să plătească acest serviciu medical în sistemul privat. În spitalele publice, prețul unui avort la cerere poate ajunge până la 1.000 de lei, iar pastilele pentru avortul medicamentos costă până la 600 de lei, în condițiile în care salariul minim net în România este de 1.524 de lei. Aceste costuri reprezintă o barieră majoră în calea accesului la serviciile de avort la cerere'.
În scrisoare se mai arată că decontarea procedurii de avort la cerere ar aduce și România în rândul statelor europene în care avortul este deja acoperit de asigurarea de sănătate de stat: Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Marea Britanie.
În sprijinul acestui demers de a asigura acces gratuit și sigur pentru avort la cerere, Asociația Moașelor Independente și Centrul FILIA, cu sprijinul organizațiilor internaționale VOICE, Médecins du Monde și Center for Reproductive Rights organizează, la București, în perioada 18 noiembrie – 10 decembrie a.c., evenimentul „Ce faci când nu poți să alegi în siguranță? – O experiență imersivă despre accesul la avort în România'.
„Este o inițiativă care explorează practic felul în care arată obstacolele cu care se confruntă femeile din România când accesează servicii de întrerupere a sarcinii la cerere. Experiența blurează granițele dintre poveștile femeilor din timpul Decretului 770 și cele din timpul pandemiei – când, conform INSP, peste 300 de femei au trecut prin experiența avorturilor realizate în condiții nesigure. Spațiul în care are loc devine unul în care participantul are rol de martor, apoi de sprijin pentru persoana care se confruntă cu o sarcină nedorită sau neplanificată. În contextul restricțiilor tot mai mari împotriva accesului la avort, inclusiv pentru femeile refugiate, ne dorim sensibilizarea publicului la nivel internațional, în special în statele din Europa Centrală și de Est, pentru a susține împreună libertatea de alegere și sănătatea
reproductivă a femeilor. Orice îngrădire a accesului la avort este o formă de violență împotriva femeilor și nu face decât să crească numărul avorturilor făcute în condiții nesigure. Este important ca în toate țările din Europa Centrală și de Est să recâștigăm drepturile asupra corpurilor noastre, să ne asigurăm că ele sunt ferm înrădăcinate în legislația țărilor noastre și să le extindem pentru ca femeile să poată alege în siguranță. În prezent, multe țări sunt constant în pericol de a pierde drepturile care par acum garantate', precizează Asociația Moașelor Independente și Centrul FILIA despre evenimentul organizat.
Citește și:
Avortul nu e interzis în România, dar se poate face doar în 12 spitale. Nici unul din București
Foto: Profimedia