Partenerul tău are un comportament neadecvat? La ce să te gândești când nu poți să îi pui limite

Ori de câte ori îți este dificil să pui limite, ia-ți puțin timp și reflectează la aceste întrebări care îți vor schimba perspectiva.

Poate că ți se întâmplă asta numai cu persoanele dragi, extrem de apropiate, ori chiar și cu oameni pe care abia i-ai cunoscut sau cu care nu ai o relație strânsă. Nevoia de limite este esențială pentru a te proteja pe tine, a fi în acord cu nevoile tale emoțioanale. Și cu toate astea câteodată te simți neajutorată, panicată și îți este greu să spui nu sau să îți spui punctul tău de vedere, perspectiva proprie. Atunci retrage-te undeva, ori pur și simplu pe moment analizează-te din următoarele unghiuri.

Ce declanșează în mine?

Ce simți în corpul tău? Ce emoție devine dominantă? Când altădată în trecutul tău, în copilărie te-ai mai simțit așa? Alături de cine? Cum era contextul respectiv, ce anume s-a întâmplat?

De câți ani mă simt?

În mod cert deja ți-ai dat seama că discutăm de o regresie. Practic nu mai ești tu cea de 30-40 de ani, ci fetița micuță de 7 ani, 10 ani, sau vârsta pe care o aveai când s-a petrecut incidentul pe care l-ai descoperit la prima întrebare. Te simți copil, de unde și neajutorarea, frica, sentimentul de inadecvare și că celălalt este oricum mai puternic decât tine, deoarece tu ești micuță.

Care este cel mai rău lucru…

… care se poate întâmpla în urma faptului că eu pun această limită? Apoi pas cu pas, întrebă-te și atunci ce se poate întâmpla? Răspunzi și repeți întrebarea. Poți face acest exercițiu scriind totul pe o foaie, răspunsurile fiind unele sub altele și între ele câte o săgeată. Practic vezi un deznodământ mai elaborat.

De ce îmi e cu adevărat teamă?

Să fii respinsă? Să te părăsească? Să te certe? Să te pedepsească? Să te critice? Să te lovească? Să își retragă iubirea printr-un comportament rece și indiferent? Nu va mai vorbi cu tine o perioadă?

Ce resurse am?

Observând tot tabloul, istoricul, reacțiile și temerile din modul de copil, întreabă-te ce poți face tu acum ca adult pentru a gestiona toate aceste emoții negative și cum poți proteja copilul din tine? Oare limita pe care dorești să o pui nu este de fapt tot o formă de protecție?