Pandemia agravează violența împotriva femeilor, avertizează ONG-urile

Violența împotriva femeilor a fost agravată de pandemie, avertizează organizațiile din Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, care organizează pe 25 octombrie, de la ora 15:00, o acțiune publică de sensibilizare și de protest.

Violența împotriva femeilor s-a acutizat în pandemie, ca fenomen, în toată lumea. De aceea, organizațiile care fac parte din Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor organizează duminică, 25 octombrie, începând cu ora 15:00, o acțiune publică de sensibilizare și de protest împotriva violenței asupra femeilor.

Activiste pentru drepturile femeilor și experte în violența de gen se vor reuni în Piața Universității – parcul Colțea pentru a transmite mesaje împotriva violenței și pentru siguranța fetelor și femeilor indiferent de etnie, rasă, identitate de gen. Acestora li se vor adăuga online și alte organizații din țară, precum Asociația SPICC din Timișoara, Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii din Târgu Mureș, A.L.E.G Sibiu și Artemis de la Cluj.

Mesajul lor este, în acest moment, că pandemia amplifică și agravează cazurile de violență împotriva femeilor, lucru constatat în mai multe țări, iar lipsa serviciilor specializate și slaba organizare a instituțiilor statului este resimțită cu atât mai acut în perioada de criză pe care o traversăm.

„Ne dorim respect, siguranță și tratament nediscriminatoriu pentru fete și femei pe timpul pandemiei, ținând cont că actuala criză sanitară acutizează problemele deja existente și provoacă altele noi.”, arată comunicatul de presă trimis de organizatoare.

Totodată, acesta oferă și date recente despre violența împotriva femeilor. Conform acestora, în 2020 apelurile la linia telefonică gratuită destinată victimelor violenței domestice s-au dublat pe perioada stării de urgență.

Au fost emise 4.856 de ordine de protecţie provizorii în primele 7 luni ale anului 2020, în medie 694 cazuri/lună. 30% dintre ordinele de protecție sunt încălcate anual, iar 96% dintre autorii faptelor de violență în familie sunt bărbați.

Izolarea la domiciliu le-a forțat pe unele femei să locuiască în permanență în aceeași casă cu agresorul, fapt care a agravat și înmulțit cazurile de violență împotriva femeilor. Dar chiar și în cazurile în care acestea raportează faptele de violență, ajutorul vine prea târziu. Spre exemplu, în februarie anul acesta o femeie din Ilfov a fost omorâtă cu un cuțit de soțul ei, împotriva căruia avea ordin de protecție, obținut cu o lună și jumătate înainte de crimă. În Vișeu de Sus, Maramureș, o fată de 18 ani a fost omorâtă de bărbatul cu care a avut o relație de la 13 ani și doi copii. Criminalul era cu 6 ani mai mare decât ea. Bianca Țicală depusese anterior o plângere penală împotriva bărbatului, ceea ce nu a ajutat-o să fie protejată de poliție. În Mehedinți, o fată de 17 ani a fost arsă pe 90% din suprafața corpului de un bărbat împotriva căruia înaintase plângere pentru viol și agresiune sexuală. Bărbatul era recent eliberat din închisoare, după ce ucisese 5 persoane.

De aceea, Rețeaua VIF are o serie de solicitări pentru instituțiile statului, care ar trebui să prevină actele de violență împotriva femeilor și să acționeze ferm când acestea au loc. Mai jos, lista revendicărilor.

1. Adaptarea serviciilor de asistență și consiliere a femeilor la dificultățile și riscurile cauzate de pandemie.
2. Finanțarea de la bugetele locale a serviciilor sociale, publice și ne-guvernamentale, necesare supraviețuitoarelor violenței și comunităților.
3. Finanțarea prioritară a adăposturilor de urgență.
4. Adoptarea legislației privind implementarea unui sistem de supraveghere a agresorilor folosind brățări electronice.
5. Introducerea obligativității probei ADN în acheta cazurilor de viol/violență sexuală.
6. Identificarea și tratarea cu prioritate a cazurilor de acte sexuale cu minore.
7. Colaborarea cu cadrele medicale acolo unde există suspiciuni privind cazurile/situațiile în care mame adolescente (sub 16 ani) au rămas însărcinate.
8. Sesizarea din oficiu a instituțiilor responsabile ale statului și cercetarea cu celeritate de fiecare dată atunci când află că există cazuri de acte sexuale cu minore.
9. Formarea continuă a personalului din IGPR, IML, servicii de sănătate, servicii sociale și a magistraților care lucrează cu cazuri de femei victime sau supraviețuitoare ale violenței domestice și sexuale. Includerea în toate tipurile de formare a informațiilor despre etnie/rasă/statut social/orientare sexuală.
10. Echipe mixte femeie-bărbat de agenți de poliție care să instrumenteze cazurile de violență sexuală și violență domestică.
11. Elaborarea de proceduri de intervenție a autorităților acolo unde există suspiciunea unor practici asociate căsătoriilor forțate între minori sau între minoră și adult.
12. Programe de educație, consiliere și terapie pentru agresori în fiecare județ.
13. Centre specializate pentru cazurile de violență sexuală, cu personal specializat care să acţioneze în interesul victimelor, prin consiliere psihologică şi consiliere legală. Acolo unde este cazul, solicităm facilitatori pentru limba romani.
14. Alocarea unui număr mai mare de psihologi și psihiatri în penitenciare pentru expertizarea deținuților care sunt eliberați condiționat.
15. Îmbunătățirea serviciului de probațiune pentru monitorizarea deținuților condamnați pentru fapte de violență sexuală, după punerea lor în libertate, concomitent cu alocarea de fonduri pentru programe de integrare socială a deținuților puși în libertate.
16. Colaborare între instituții ori de câte ori este tratat un caz de agresiune în familie, viol, hărțuire sexuală, exploatare sexuală. Poliţia, Justiția şi sistemul medical trebuie să fie instituţii de suport real pentru victime.
17. Asigurarea accesului public la servicii de întrerupere de sarcină și de sănătate reproductivă. Obligativitatea instituțiilor medicale de stat de a presta aceste servicii de o formă gratuită și accesibilă tuturor femeilor din fiecare județ.
18. Alocarea de finanțări pentru programe de educație a tinerilor și pentru campanii publice de conștientizare.
19. Tratarea de către poliție a violenței asupra femeilor rome, persoane din grupuri LGBTQIA+ și alte grupuri minoritare ca violență intersecțională care are la bază cel puțin două criterii.
20. Introducerea de urgență a orelor de educație sexuală, accesibile în mod egal elevilor.
21. Aplicarea unor mijloace legale pentru stoparea difuzării de emisiuni care degradează femeile, promovează o cultură a violenţei şi transformă violenţa în divertisment.