Padova – un colt turistic superb

Ce-ti poate oferi un mic si vechi oras italian? Arta, desigur, de la vechi catedrale la expozitii moderne sau spectacole de dans, dar si bucurii ceva mai... lumesti.

In plina iarna cu iz de primavara, am plecat spre Padova, un oras nascut in 1184 i.C., care in epoca romanica purta denumirea Patavium si era cunoscut ca un important centru cultural, cu cea mai renumita universitate din lume, ridicata in 1222 – aici au studiat Pico della Mirandola, Copernic, Torquatto Tasso. Tot in Padova s-au refugiat Galileo Galilei si, in urma cu doua secole, Francesco Petrarca.  Acesta din urma, pentru a-si scrie in liniste poemele pe colinele Euganei, la fel de blinde si in zilele noastre.


Am facut un prim popas, pentru a ma reculege, in fata mormintului Sfintului Anton, facatorul de minuni. Localnicii ii spun simplu Il Santo (Sfintul). Cate­dra­la gigantica, ridicata intre 1232 si 1300, care-i adaposteste mormintul, a fost construita in stil romanico-gotic si este acoperita cu opt cupole in stil bizantin. Altarul este impodobit cu magnifice statui taiate in marmura de Donatello, iar pe altarul mormintului se pot vedea picturi de Tiziano. O mare dragoste de viata si o minunata armonie de culori respira in toate frescele. In fata bisericii troneaza statuia capitanului Gattamelata, semnata de Donatello, renumita ca fiind pri­ma sculptura ecvestra de mari dimensiuni.


Se spune ca italienii sint un popor de sfinti, poeti, eroi si navigatori, dar si de muzicieni. Pretutindeni, in Italia, imbratisezi istoria si respiri cultura. Credinta si arta au mers aici mina in mina dintotdeauna. Cappella degli Scrovegni iti scalda privirea ca un miracol albastru. Giotto a inceput aici, in 1303, unul dintre ciclurile sale cele mai importan­te, Judecata de Apoi, prin care a re­volutionat pictura prin profunzimea spa­tiului. El a impartit peretii navei in 38 de scene, reprezentind viciile si vir­tu­tile. Scena Punerii in mormint accen­tueaza forta dramatica a trupurilor, ce re­leva martiriul in volumetria lor sculpturala.

Inima orasului bate intre Piazza delle Erbe si Piazza della Frutta, separate de elegantul Palazzo dello Ragione. In preajma, alte capodo­pere arhitectonice: Domul si Baptisteriul, construite in 1552, dupa pro­iectul lui Michelangelo. Frescele Baptisteriului nareaza episoade din Biblie si Crucificarea lui Hristos. Se mai pastreaza aici fresce medievale pictate de Giusto de Menabuoi. In Padova se afla si una dintre cele mai importante piete din Europa, Pratto della Vale, incadrata scenografic de platani uriasi, de insula Memnia, de canale, poduri si de cele 78 de statui ale filosofilor ilustri. Daca ai putin ragaz, poti vizita Gradina Botanica, infiintata in 1545 si inscrisa in Patrimoniul UNESCO. Ar fi mare pacat s-o ratezi!


De la tango la Mantegna, Picasso, De Chirico
Padova este un oras universitar, plin de tineri. Cu o agenda culturala la zi, plina de oferte. Omagiu lui Zorba, de la tango la sirtaki  inseamna doua ore de dans la Teatrul Verdi, in lumea tangoului, cu Raffaele Paga­nini, insotit de com­pania sa de dans, in coregrafia lui Luigi Martelleta. Este istoria unui Ulise mo­dern, care se indeparteaza de Grecia, vizitind orase din alte parti de lume.

S-a nimerit ca, in timpul vizitei mele, agenda muzeistica a orasului sa fie foarte bogata. Am vazut cozi la bilete pentru expozitii si am aflat ca in 2006 a fost un adevarat boom cultural: peste opt milioane de vizitatori. La Curtea Padovei, in Muzeul Er­mi­tan, am vizitat expozitia „Andrea Mantegna, prilejuita de cel de-al cin­cilea centenar al disparitiei artistului. Au fost aduse lucrari din intreaga lu­me: Madona cu pruncul, provenind din Galeria din Berlin, opere de tinuta din Muzeul Luvru sau din Londra si Amsterdam. Sint expuse picturi, sculpturi, ma­nuscrise, desene, sta­m­pe – care vor ajunge anul acesta si la Bucuresti.


O alta expozitie in­fatiseaza celebra prietenie dintre miticul torero Dominguin Bosé, frumoa­sa actrita Lucia Bosé si Pab­lo Picasso. Nu mai putin de 86 de picturi de Picasso, rep­rezentind lu­mea dionisia­ca, dar si alaiurile de fauni, dan­satori, cit si 33 de pie­se de ce­ramica pictata iti incinta privirea.

Page: 1 2

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
 
Publicitate
Antena 1
Unica.ro
catine.ro