Cu toții am auzit, la un moment dat, despre acei antioxidanți care ajută organismul să lupte împotriva bolilor și căruia ii întăresc sistemul imunitar. Totuși, cum definim acești antioxidanții și cum putem beneficia de efectele lor? În sens larg, antioxidanții reprezintă acele substanțe care țin celulele organismului nostru departe de acțiunea radicalilor liberi, substanțe chimice instabile considerate a fi instrumentul cu care organismul se apară de microbii din jur, dar care, dacă sunt produși în exces, în anumite condiții, aceștia devin dăunători.
De ce trebuie să ne protejăm de radicalii liberi?
În principiu, radicalii liberi nu constituie o problemă. Corpul nostru are nevoie de acești radicali liberi pentru a se feri de infecții, pentru a frâna acțiunea de multiplicare a celulelor canceroase și pentru regenerarea tisulara. Totuși, odată cu înaintarea în vârstă, apărarea organismului prin intermediul antioxidanților nu mai este la fel de eficientă, lăsând radicalii liberi să se multiplice în exces. De asemenea, expunerea prelungită la soare, poluarea atmosferică, precum și fumul de țigară, stresul zilnic, toate acestea reprezintă factori favorizanți pentru multiplicarea acestor radicali liberi
Când organismul este depășit de numărul lor crescut, acesta nu le mai poate combate, proces denumit, stres oxidativ. Foarte instabili, radicalii liberi se propagă la nivelul moleculelor vecine, declanșând un proces numit oxidare, cu consecințe, uneori, grave și periculoase asupra organismului nostru, putând crește riscul a numeroase afecțiuni.
Cum acționează radicalii liberi în cantitate crescută?
Printre numeroasele consecințe pe care radicalii liberi le pot avea, este bine cunoscut efectul acestora la nivelul sistemului cardiovascular. Aceștia ajută la formarea LDL (low density lipoprotein) sau colesterolul rău, care, în timp, provoacă formarea și acumularea acestuia în interiorul vaselor. Acest fenomen, cunoscut medical sub denumirea de ateroscleroza, poate duce la scăderea aportului sanguin la nivelul inimii cu consecințele aferente. Radicalii liberi sunt, de asemenea, egali implicați în cataractă, artrite și contribuie la deficitul imunitar al organismului și la îmbătrânirea prematură a celulelor.
Tipuri de antioxidanți și beneficiul lor asupra sănătățîi
Studiile epidemiologice făcute pe grupuri de persoane reprezentative, au arătat că persoanele care consumă mai multe fructe și legume, trăiesc mai mult. Se știe, de asemenea, din studiile de laborator, faptul că antioxidanții contribuie la prevenirea anumitor maladii specifice. În plus, incidența scăzută a afecțiunilor cardiovasculare în Japonia se poate explica prin consumul de catre populația acestei tari de alimente verzi și bogate în antioxidanți, precum flabonaidele, luteinele găsite în porumb și legumele verzi, precum spanacul.
Organismul produce, el însuși, antioxidanți, cum sunt: bilirubina, albuminele, diverse enzime, acidul uric. Totuși, copiii, persoanele vârstnice, femeile însărcinate, persoanele cu o greutate crescută, fumătorii, nevoie de aport de antioxidanți suplimentari.
Cum ne asiguram aportul de antioxidanti?
Organismul nostru este diferit, de aceea este indicat că medicul să recomande categoria de antioxidanți care este în deficit și care trebuie, deci, adusă în organism. Fără să garanteze întotdeauna prevenirea unor afecțiuni, antioxidanții reprezintă suportul organismului în lupta eficientă contra îmbolnăvirii. Un stil de viata sanatos presupune, așadar, pe lângă altele, și un echilibru de aport alimentar în care antioxidanții proprii să fie completați cu cei din surse alimentare sau diverse suplimente alimentare cu conținut in antioxidanți, reprezentate, mai ales, de produsele naturale cum este suplimentul Antioxivita, un antioxidant extras din semințe, pielite și rahis de struguri, cu beneficii multiple, printre care se pot menționa: acțiunea sa antivirala, antibacteriană și antitumorală.
Care sunt antioxidanții de care organismul are nevoie?
Antioxidanțîi există în mod natural în alimente și băuturi, precum: fructe, legume, cafea, ceaiuri vin sau ciocolată. Antioxidanții sunt clasificați în: antioxidanți solubili în grăsimi (hidrofobici) și solubili în apă (hidrofilici), ambele tipuri fiind utili în protejarea celulelor, atât la suprafață, cât și în interiorul acestora.
–Betacarotenul, seleniul . Aceștia ce pot fi preluați din legume, fructe cereale, precum: spanac, papaya, cartofi dulci, roşii, caise, sfeclă, pepene galben, morcovi, piersici, dovleac, mango. Seleniul se găsește mai ales în enzimele care protejează AND-ul împotriva degradării date de radicalii liberi. Deficitul său poate crește riscul de apariție a cancerului de prostată.
–Roșiile și stafidele – aceste alimente conțin un număr crescut de antioxidanți, roșiile fiind cunoscute prin conținutul lor în licopen care ajută în lupta împotriva aterosclerozei sau unor tipuri de cancer, stimulând sistemul imunitar. Stafidele conțin surse de aminoacizi reprezentate de vitamina A, B, C, cât și polifenoli, participând la protejarea organismului împotriva tumorilor și ajutând sistemul imunitar să fie eficient.
-Afinele și nucile – afinele conțin antocianidină şi quercitină, antioxidanţi flavonoizi, cu puternic efect antiinfecțios, antitumoral, îmbunătățind și memoria. Nucile sunt o sursă veritabilă de grăsimi bune care scad LDL-ul sau colesterolul rău, luptând împotriva bolilor cardiovasculare.
–Vinul roşu- este bogat în antioxidanți de tipul flavonoidelor şi resveratrol, ce ajută organismul să lupte împotriva cancerului, în boală Parkinson, Alzheimer, prevenția bolilor datorate îmbătrânirii, în bolile cardiovasculare. Prin conținutul de vitamina A, B, K și G, precum și de fier și calciu, vinul roșu este băutura care, consumată în cantități potrivite, ajută împotriva răcelilor, a surplusului de colesterol și protejează corpul de infecții.
–Ceaiul și ciocolata– acestea pot oferi organismului beneficii mari asupra sănătății, conținutul de antioxidanți favorizând scăderea tensiunii arteriale, prevenirea bolilor de inima și accidentelor vasculare cerebrale.