Orange Fiber sau de ce să porți haine făcute din coji de portocale

Adriana Santanocito și Enrica Arena au co-fondat, în 2014, Orange Fiber, o companie bazată pe o idee inovatoare: aceea că, din deșeurile rezultate în urma extracției sucului de portocale, se poate obține o celuloză care se poate transforma în fibre și care poate fi folosită în industria textilă. Și asta au și făcut. Acum Orange Fiber este un ingredient principal în multe haine – și este complet biodegradabil – și o dovadă că drumul spre sustenabilitate trebuie să fie pavat cu idei bune.

Despre Orange Fiber am vorbit cu Enrica Arena la conferința Challenge Accepted! The Way to Responsible Fashion, organizată de H&M în Varșovia. Enrica participa la evenimentul de două zile care întorcea pe toate fețele chestiunea modei responsabile pentru că Orange Fiber este acum parte din colecția H&M Conscious Exclusive, marcând un moment în care gigantul retail a ajuns să utilizeze cele mai recente descoperiri pentru a-și alimenta producția de haine într-un mod cât mai prietenos cu mediul.

Enrica, născută în Catania, se ocupă de comunicare, marketing și strângere de fonduri pentru Orange Fiber, compania pe care a înființat-o alături de prietena ei, Adriana. Așa că mi-a comunicat povestea brand-ului lor, într-o dimineață liniștită, când participanții la conferință nu ajunseseră încă să se răspândească prin toate încăperile complexului Zodiak din oraș.

SK:, , fot. Podlewski/AKPA

Mi-a povestit cum ea și Adriana erau colege de apartament în Milano când Adriana a început să se gândească la un lucru pe care l-ar putea dezvolta și care să aibă legătură cu Sicilia natală (ambele erau din Catania, dar s-au cunoscut abia la Milano). Așa i-a venit ideea că ar putea da o viață nouă deșeurilor rezultate din portocalele folosite pentru suc, și curând testa această idee cu un profesor de la Universitatea Politehnică din Milano. Universitatea, îmi povestește Enrica, a fost deschisă către ideea Adrianei, chiar dacă aceasta nu studia acolo, și i-au oferit un program derulat între 3 și 6 luni, fără taxe, cu ajutorul căruia să își ducă la capăt studiul fibrei la care se gândea. Dezvoltarea conceptului a durat șase luni, iar apoi a început implementarea, în condiții de laborator, cu obținerea polimerului de care aveau nevoie ca să aplice pentru un patent de invenție – un lucru important pentru potențialii investitori în idee, dar complicat și costisitor de obținut și de apărat.

De atunci au tot încercat să îmbunătățească fibra pe care o obținuseră – și marele lor moment a venit atunci când compania italiană Salvatore Ferragamo le-a cooptat pentru o colecție pentru care au fost folosiți vreo 10.000 de metri de material obținut din fibra lor. Iar anul acesta a venit și colaborarea cu H&M. „Cred că ce e important pentru niște inovatori ca noi, îmi spune, „când vorbim cu brand-urile este să găsim un teren comun. Și acesta este format din răbdare, pentru că pentru orice fel de brand de modă timpul este esențial. Dacă nu respecți deadline-urile pierzi mult. Așa încât e important să fii deschis și onest în legătură cu ce poți face.

Și, ce e drept, durează mai mult să produci fibra de portocale decât alt tip de fibră: „pentru noi, de la cojile de portocale până la firele propriu-zise trec între șase și nouă luni. Iar dacă, atunci când au colaborat cu Ferragamo, Orange Fiber a fost amestecată cu mătase, piesele din colecția H&M Conscious Exclusive lucrate împreună cu ele conțin un amestec ce include și modal și un soi de fir metalic. De altfel, e important cu ce fel de fibră este amestecată fibra lor, îmi spune Enrica. „Încercăm să evităm poliesterul virgin, dar dacă este reciclat nu avem o problemă cu asta. Iar produsul pe care îl realizează, îmi spune Enrica, e destul de scump de făcut – și poate ajunge la un preț de producție comparabil cu mătasea italiană de calitate bună. Însă nu prețul, ci timpul rămâne provocarea esențială cu care au de-a face în întreprinderea lor curajoasă.

Iar o componentă esențială a muncii lor constă și în faptul că își educă cumpărătorii: „hainele făcute din materialul nostru sunt piese de care chiar vrei să ai grijă. O eșarfă Ferragamo sau o bluză ca aceasta (spune, arătând spre o superbă bustieră din gama H&M Conscious Exclusive în nuanța caldă a untului n.red.) nu e ceva ce porți în fiecare zi, ci doar la ocazii speciale și ai grijă de ea, creezi o relație cu acel obiect.

Însă pe viitor și-ar dori ca prețul pentru produsele realizate din Orange Fiber să scadă, „pentru ca oamenii să aibă acces la ele. Dar în același timp, în toate călătoriile pe care le-a făcut și la toate evenimentele la care a participat de când au lansat compania, Enrica îmi spune că a învățat și despre alte modalități de a consuma modă sustenabil.

„Sunt o fană a modelului închirierilor de haine, îmi zice. „De aici plec la Global Change Award și deja am închiriat o rochie pe care o dau înapoi. E mult mai ușor, pentru că închiriez o rochie de trei mii de euro la doar 100 de euro, și altcineva o va folosi după mine, nu va sta la mine în dulap așteptând o altă ocazie specială. Modelul acesta se folosește deja de mult cu hainele pentru copii, poate nu neapărat în aceeași formă, dar oamenii fac asta. Cred că acesta este un trend important, la fel cum e și cel de a face design având în minte sustenabilitatea. Să faci lucrurile astfel încât să fie mai simplu de reciclat, să dezvolți tehnologii care să identifice cu precizie ce anume se găsește în haine, astfel încât să le poți recicla mai bine. La fel, îmi spune Enrica, este și conceptul de second hand, care în Italia a căpătat avânt și este acceptat de consumatori la scară largă. Și deși mulți se întreabă dacă acesta este un model cu adevărat sustenabil, ea spune că „orice extinde ciclul de viață al unei haine este sustenabil. Și îmi dă drept exemplu chiar pantofii pe care îi poartă acum, cumpărați din Statele Unite de curând. „Iar acest trend al hainelor second hand înseamnă să te uiți mai bine la cum a fost făcut un obiect, la materialul din care este realizat, să le prețuiești mai mult.

O întreb dacă este optimistă în legătură cu trend-ul sustenabilității, iar Enrica nu pierde ocazia să îmi spună că în doar 4-5 ani schimbarea a fost rapidă, vizibilă. „Acum există Global Fashion Agenda și mai bine de 90 de brand-uri s-au angajat să fie sustenabile. Iar dacă un brand decide să facă asta, în curând totul se extinde la toate practicile brand-ului – și asta au făcut și H&M, dar și Burberry și Ikea. Dacă ai grijă de apa consumată, poate ai grijă și de vopseaua pe care o folosești. Iar dacă ai grijă de vopsit, poate ai grijă și de lucrători, de chestiuni sociale, de egalitatea de gen. Din câte știu eu, e pentru prima oară când o industrie se uită atent la ceea ce face și se angajează să facă o schimbare. Dar, desigur, e vorba și despre consumatori aici.

Cosumatorul este deseori pus în centrul acestei probleme, ca și cum de la el ar porni totul, îi zic, știind că în fapt nici un fel de reciclare individuală sau consum responsabil nu ar putea deturna efectul devastator al unei industrii întregi.

„Eu cred în puterea pozitivă a consumatorului, îmi spune Enrica. „Să mergi către un anumit brand, să alegi să susții o anumită colecție sustenabilă e ceva ce poți face, dar și brand-ul trebuie să facă un produs foarte bun. Asta încercăm noi să facem cu Orange Fiber, să facem din sustenabilitate un lux, să o facem să fie frumoasă.