Oda slapului, de Alex. Leo Serban

Da, stiu, vara a trecut – dar ideea mea e ca, daca vremea se preteaza, poti purta slapi pina la sfirsitul lui septembrie!

Dintre toate obiectele de purtat, nici unul nu mi se pare mai „pop' decit slapul. Pardon: slapul! Numit de francezi (habar n-am de ce) „tong', iar de anglo-saxoni „flip-flop' (aici stiu de ce: pentru ca face „flip-flop'), slapul nu este un „accesoriu' al Verii: este insasi Vara.

De toate culorile imaginabile si din doua materiale prietenoase (plastic si piele), slapul se poarta. Asta insemnind nu doar ca se poarta pe talpa piciorului descult si ca se poarta de aproape toata lumea – de la mic la mare, la mare, la soare si-n (aproape) orice imprejurare (exclus nuntile si inmormintarile!) –, ci ca „se poarta': el, pe sine, se. E o institutie in sine: incomparabila, nedepasabila si nedemodabila. Slapul se poarta de cind ma stiu pe lume.

Imi amintesc cu duiosie de slapul japonez (alb) pe care l-am pierdut la 3 ani in apa repede a piriului ce trece prin Cirta… Imi petreceam o parte a verii in aceasta comuna dintre Fagaras si Sibiu, care pentru mine a fost un mic paradis. Pierderea slapului alb (nu mai stiu daca stingul sau dreptul; oricum, pierzi unul, ii pierzi pe amindoi) a fost o mica-mare tragedie pentru copilul care eram. Cineva, ca sa ma consoleze, mi-a zis ca pot sa-l gasesc in apa marii, pentru ca piriul se varsa in Olt, Oltul in Dunare, Dunarea in Marea Neagra (lectie de geografie prescolara)…

Peste o luna, cine cauta slapul pierdut pe plaja de la Mamaia-Sat? Micul eu de atunci, desigur. Á la recheche du tong perdu. Slapul este atit de minimalist – si de logic – si de pur-si-simplu-practic – incit nu se poate inchipui nicicum altcumva. Si ce diferenta fata de sinistrii crocsi – acele copite de cauciuc pentru turma turistica!

Slapul – la fel ca „blugul'– este marele unificator: daca democratia modei exista, in astea doua se vede. Si am vazut; am vazut persoane apartinind high society-ului (nu de la noi!) purtind, cu nonsalanta, slapi, dupa cum am vazut si cetateni burtosi, in „maieu', iesiti la o tabla si-o bere in fata blocului care purtau slapi. Pentru ca nimic nu e mai rezonabil, vara, decit sa porti slapi si nimic mai hidos decit sa porti sandale cu ciorapi!! (Am vazut si asta – la unii turisti nordici…)

Intrebare vertiginoasa: se pot purta slapii cu sosete? Ei bine, da: am purtat eu, anul asta, la TIFF – pentru ca vremea era nesuferit de friguroasa si (mai ales) pentru ca aveam o pereche de sosete rosii, cu un deget, pe care nu prea aveam la ce sa le port – sint facute (japonez) pentru slapi! Dar incercarea s-a dovedit fatala pentru frumosii mei slapi de piele neagra, italienesti, care au cedat dupa o zi intreaga de alergat – in pasi de „micuta japoneza' – intre un cinematograf si altul…

Si asa am pierdut, eu, a doua pereche de slapi – nu japonezi, ci invinsi de (ciorapii) japonezi. Probabil ca exista o morala in asta, dar, pe moment, imi scapa.

Articol publicat in ELLE Septembrie 2010

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro