Nu este deloc plăcut ca partenerul de cuplu să se poarte urât cu tine. Te rănește, te frustrează, iar tu nu ripostezi. Ba mai mult, constant vii cu noi și noi scuze pentru comportamentul său. Ți le spui ție, le spui celorlalți (familie, prieteni) când îți atrag atenția că ceva nu este în regulă. Faci tu asta sau ai pe cineva apropiat care reacționează așa? Ce se ascunde în spatele unei atitudini ce pare că are ca scop salvarea relației?
Trăiești în negare
Te minți că lucrurile nu stau atât de rău precum par, iar scuzele nu sunt neapărat pentru urechile altora cât pentru ale tale. Ar fi foarte dureros să îți asumi finalul sau disfuncționalitatea profundă a relației. Că nu ești respectată sau iubită așa cum meriți. Că partenerul nu este nicidecum persoana pe care ți-ai imaginat-o. Știi că ceva nu este în regulă, însă eviți să aprofundezi.
Te temi de consecințe
Dacă nu îi găsești scuze înseamnă că iei atitudine. Iar o reacție din partea ta naște o reacție sau un cumul de reacții din partea lui. Te temi că te va respinge, pedepsi, răni. Sau dacă nu îi aperi imaginea în fața persoanei cu care stai de vorbă poate că vei fi judecată, criticată, se va spune despre tine că ești fraieră că înduri atâtea. Deci încerci într-un mod disfuncțional să te protejezi.
Te uiți în trecut
Toate scuzele sunt legate de viața pe care a avut-o. Poate niște părinți abuzivi, duri, care l-au deprivat de iubire, acceptare, înțelegere. Nu știe să ofere iubire, căci nu a primit-o niciodată. A avut o viață grea, partenere de cuplu dificile, pare că a fost o victimă eternă. Așa că treptat croșetezi o mulțime de explicații, fără să te mai uiți la ceea ce ai tu nevoie și că nu este corect față de tine cum se poartă.
Ești tu critică cu tine
Cum ai putut să accepți să fii cu el? Cum poți merge mai departe după tot ce ți-a făcut? O biciuire mentală la care te supui zilnic și ce aduce cu sine foarte multă rușine. Și tocmai pentru că te simți atât de rușinată e mult mai ușor să creezi scuze pentru el și în felul acesta să scapi de sub presiunea criticii și a rușinii.
Cumva ești implicată
Te deranjează consumul său de droguri, dar îl tolerezi. Conștientizezi că are o problemă cu alcoolul, dar și tu aduci seara acasă câte o sticlă cu vin. Adică la lucrurile pentru care găsești scuze ești într-un anumit fel părtașă, iar apărându-l pe el te aperi și pe tine.
Trăiești într-un vis roz
Este un altfel de mod de a face față. Tocmai pentru că nu poți duce emoțional realitatea, ai creat în mintea ta una alternativă. Cum că totul este foarte bine, ai relația perfectă, partenerul perfect.
Citește și:
Vezi despărțirea ca pe un eșec personal? Cum să faci vindecarea mai lină
Foto: PR