O viață de geniu curmată tragic: Alan Turing, părintele informaticii moderne

Cum a revoluționat știința și a salvat lumea Alan Turing, un bărbat gay care a imaginat mașinile care vor putea gândi, chiar dacă nu o vor face la fel ca oamenii.

Text de Alexandra Maria Filip

Omul de știință englez Alan Mathison Turing născut în 1912, a devenit o adevărată figură emblematică a secolului XX, și e considerat şi astăzi părintele computerului şi al inteligenței artificiale. Abordarea neînfricată a lui Alan Turing față de problemele descurajante l-a ajutat să deschidă un nou teren conceptual, ce a avut un impact imens asupra secolului trecut, de la bazele informaticii moderne, până la descifrarea codurilor germane utilizate în cel de-al doilea război mondial – lucru care a condus la salvarea a milioane de vieți, până la explorarea noțiunii de inteligență artificială.

Impactul lui Alan Turing în lumea computerelor

Întreaga lui viață s-a concentrat pe răspunsuri la întrebări mari, explorând limita a ceea ce poate fi dovedit matematic sau logic. Scopul său a fost să construiască o mașină universală care să poată efectua diferite acțiuni, cum ar fi calcule sau sortarea unei liste. Astfel, Turing a pus bazele inteligenței artificiale, creând în 1936 mașina Turing, prototipul computerului modern.

Ce este mașina Turing? Mașina seamănă cu un scaner, destinația sa fiind să stocheze memorie, un aparat ce putea citi şi scrie instrucțiuni/date pe bandă, folosit ceea ce numim astăzi ca reprezentare matematică a unui computer.

Turing și-a imaginat o astfel de mașină deoarece era convins că un calculator automat nu poate rezolva toate problemele matematice. Munca lui nu numai că a condus la dezvoltarea primului computer electronic, dar el a fost și primul care a dezvoltat algoritmi, conceptul de software, memorie și teorii pentru programarea unor astfel de computere.

Alan Turing sparge codurile Enigma

În timpul celui de-al doilea război mondial, Alan Turing s-a alăturat departamentului secret de codificare al guvernului britanic din Bletchley Park, pentru a descifra codurile germane supranumite Enigma. Enigma era o mașină de criptare (al cărei sistem de cifrare se schimba în fiecare zi) folosită de forțele armate germane, pentru a trimite mesaje codate submarinelor naziste ce operau în Oceanul Atlantic.

Turing a proiectat o mașină electronică, care rula toate permutările codului Enigma, permițând britanicilor să decripteze transmisiile germane și să descopere locațiile navelor unde acestea plănuiau să atace. Conform mai multor istorici, implicarea lui Turing în această operațiune a scurtat războiul din Europa cu doi până la patru ani, salvând milioane de vieți.

Inteligența artificială

După terminarea războiului, Turing a continuat să-și dezvolte ideile despre informatică, explorând domeniul inteligenței artificiale, fiind extrem de preocupat de modul în care funcțiile creierului uman puteau fi imitate artificial. Așa a luat naștere în 1950 poate cea mai frumoasă și uimitoare descoperire a sa, în sensul imaginării inteligenței artificiale. Mașinile pot gândi? Aceasta era întrebarea pe care Alan Turing încerca să o deslușească și care l-a determinat să creeze o procedură, cunoscută mai târziu sub numele de Testul Turing, ce se bazează pe capacitatea unui computer de a susține o conversație.

De ce acest test? Alan Turing şi-a dorit să demonstreze faptul că un computer ar putea fi considerat inteligent doar în momentul în care un interogator uman nu este în stare să-l deosebească de un om, având în vedere răspunsurile sale din timpul conversației.

Pasionat nu doar de matematică, Alan și-a mărit aria de cercetare, folosindu-și talentele sale de matematician si în domeniul morfogenezei, încercând să descifreze motivul pentru care animalele și plantele dezvoltă anumite modele în ceea ce privește forma sau culoarea. Decenii mai târziu, oamenii de știință i-au confirmat teoria: „Într-o zonă în care matematica nu fusese niciodată folosită până acum, brusc ușa s-a deschis', spunea Ian Stewart, profesor de matematică de la Universitatea din Warwick.

O viață în afara normelor

În ciuda tuturor contribuțiilor sale, viața lui Alan Turing a fost puternic afectată de normele societății din vremea respectivă. În 1952, tocmai când atinsese apogeul carierei sale științifice, a fost arestat pentru indecență, datorită homosexualității sale, aflată în afara legii la acea vreme, fapt ce a dus la definirea lui ca un risc pentru securitate. A fost pedepsit cu castrarea chimică prin injectarea cu estrogen. În cele din urmă, s-a stins din viață la doar 42 de ani, în 1954, luându-și viața prin otrăvire cu cianură, după ce fusese condamnat pentru ultraj adus bunelor moravuri.

Când a fost cu adevărat Alan Turing onorat pentru moștenirea uluitoare lăsată științei? Viața lui a fost ținută secretă timp de aproape șase decenii. Însă adevăratul tribut a venit de la colegii săi, care în 1966 au oferit Premiul Turing, un echivalent Nobel pentru informatică. La sfârșitul secolului XX, recunoașterea figurii lui Turing a început să fie mult mai răspândită, iar în 2009, pe atunci prim-ministrul britanic Gordon Brown și-a cerut scuze oficial pentru felul în care Alan Turing fusese tratat de statul britanic.

Deși Alan Turing a fost un om devotat științei, un adevărat geniu care a modelat viitorul computerelor, primul care a inventat un computer electronic și care a teoretizat inteligența artificială, a fost împins să moară pentru sexualitatea sa. Legenda sa trăiește încă, la fel și ideile care au fost dezvoltate enorm în ultimele decenii. Se spune chiar că logo-ul Apple este un tribut adus de fondatorii gigantului Tech lui Turing, fiind inspirat de mărul cu cianură cu ajutorul căruia și-a pus capăt zilelor omul de știință.