Mihnea si Vlad formeaza o familie gay. Sau un cuplu. Oricum i-ai spune, relatia lor este la fel cu a multora, indiferent de orientarea sexuala. Cei doi s-au cunoscut in 2009, pe o retea destinata persoanelor gay si am decis sa incercam sa cladim o relatie’, spune Vlad. Nici unul dintre noi nu avusese vreo relatie de lunga durata reusita inainte, asa ca am fost putin reticenti referitor la cat succes o sa avem, dar a fost sa fie. Eram destul de tineri si copilarosi, dar ne-am maturizat impreuna si acum ne indreptam spre aniversarea de 8 ani.’
Mihnea povesteste cum au crescut impreuna. Cu tot ce implica asta: eu mi-am facut coming-out-ul fata de familie si de atunci a fost primit cu drag de ai mei, cum si eu am fost de ai lui. Luam impreuna mesele de Craciun, de Paste.’ Numai ca, zice Mihnea, dupa opt ani in care ti-ai petrecut viata cu cineva, vrei sa poti sa iti planifici anumite lucruri, iar pentru asta ai nevoie de o baza legala. Si nu este doar o nevoie pentru mine si Vlad, ci multe cupluri din comunitatea LGBT isi doresc un cadru care sa mentioneze clar drepturile partenerilor.’
Aici intervine mult comentata tema a parteneriatelor civile sau a casatoriei intre persoanele de acelasi sex. Dezbatuta ca o chestiune de viata si de moarte, de parca de la asta s-ar trage un dezastru national, problema a generat un val enorm de ura si o propunere de referendum sustinut de trei milioane de cetateni si de cele doua mari partide romanesti.
Din partea comunitatii gay, parteneriatul (si/sau casatoria) se vad altfel. Principalul lucru pe care mi-l doresc este un set de drepturi de care persoanele casatorite se bucura in fiecare zi. Fiind impreuna de atatia ani, pe langa momentele frumoase si lipsite de griji, au existat si cateva situatii mai putin placute. Amandoi am avut la un moment dat probleme de sanatate care sa implice internari in spital. Aici statutul de iubit gay nu iti permite nici intrarea usoara sa iti vizitezi partenerul, nici dreptul la parere atunci cand se iau decizii referitoare la tratament. Iar lipsa drepturilor este vizibila in orice aspect al vietii noastre de cuplu: credite destinate familiilor in care veniturile ambilor sunt luate in considerare, dreptul de mostenire in cazul in care unul dintre noi nu mai este etc. Abia in al doilea rand imi permit sa ma gandesc la ce frumos este sa ai un aranjament oficial pentru relatia ta doar din dragoste si placerea de a spune sotul meu’ sau ceva similar si sa insemne ceva.’, spune Vlad.
Cum se numeste actul acela care le-ar asigura drepturi egale cu al celorlati e irelevant pentru cei doi. Important este ca orice cuplu, indiferent de sexul partenerilor, sa se bucure de protectia vietii private si de familie. Propunerea legislativa pentru parteneriatul civil, in forma actuala, nu este actualizata din 2013. Varianta modificata de catre MozaiQ aduce textul propunerii legislative in anul 2017.’, zice Mihnea.
Parteneriatul civil in varianta MozaiQ, o solutie pentru orice familie gay
De ce e nevoie astfel de act?
Nevoia unui contract care sa protejeze orice familie gay este evidenta. Sunt situatii (nu putine) in care persoanele LGBT nu au parte de aceleasi tratamente ca toti ceilalti. I-am rugat pe cei doi sa explice: acum cativa ani am avut o problema medicala si a trebuit sa raman internat o luna la spital. Vlad nu avea nici o putere legala in cazul in care tratamentul nu functiona cum speram. Pentru orice cuplu recunoscut de catre stat, partenerul poate lua decizii privind tratamentul medical. Am avut si perioade in care, neavand loc de munca, puteam sa beneficiez de asigurarea medicala a lui Vlad in calitate de partener daca relatia noastra era recunoscuta intr-un fel de catre stat.’
Si continua: momentul in care ne-am dat seama de nevoia unui astfel de act a fost dupa decesul mamei mele, acum cateva luni. Desi ne consideram o familie de 8 ani, Vlad nu a putut sa isi ia zilele libere conform legii. In plus, ne-am dat seama cat de complicata poate sa fie o succesiune, chiar si cu acte pregatite din timp. Pentru amandoi este important un cadru legal care clarifica, pentru noi si terte parti, dreptul la propritetate pentru bunurile in care investim timp si bani. La fel si pentru drepturile succesorale, pentru cand unul dintre noi nu o sa mai fie. Ca orice persoana, am o sigura certitudine: ca la un moment dat o sa mor. Si vreau certitudinea ca partenerul meu o sa aiba dreptul succesoral al unui membru de familie pe care acum nu il poate avea.’
Parteneriatul civil si amendamentele MozaiQ
Forma actuala a proiectului de lege privind parteneriatul civil are deja 5 ani. Pentru ca, in acest timp, lucrurile s-au mai schimbat, Asociatia MozaiQ propune cateva amendamente care ar face legea mai simplu de aplicat si mai utila pentru cei care au nevoie de ea. Asta spune si Mihnea: cred ca este foarte bine gandit ca parteneriatul civil sa fie un contract inregistrat la notar, evitand astfel primaria. Este o versiune mult mai flexibila si mult mai realista. M-am bucurat sa vad ca, in forma MozaiQ, notarul nu poate refuza inregistrarea parteneriatului invocand cauze morale, ci doar daca conditiile de fond nu sunt indeplinite. Era o ingrijorare pentru noi ca multor cupluri li se va refuza acest drept. Si clauza de intretinere a partenerului mi se pare una buna, fiind in fapt o obligatie a oricarui partener din orice cuplu.’
Poate o astfel de lege sa schimbe mentalitati?
Vlad spune ca mentalitatile de acum sunt complicat de schimbat. Dar reactii sigur vor exista. Cu toate acestea, zice el, progresul este necesar pentru schimbarea mentalitatilor invechite. Indiferent de reactiile initiale, un pas inainte este necesar’. In schimb, Mihnea spune ca schimbarea o sa apara in momentul in care societatea va vedea ca legalizarea parteneriatului civil vine doar in sprijinul persoanelor care doresc sa fie in parteneriat civil. Vad destul de des pe Facebook sau in mass media experti de la Coalitia pentru Familie care prezinta complet eronat impactul acestei propuneri. Dupa doi-trei ani o sa fie vizibil nu doar ca parteneriatul civil este necesar, ca este distinct casatoriei, dar si ca nu deconstruieste concepte morale sau alte prostii sustinute de catre dreapta alternativa. In fiecare tara in care a fost adoptat parteneriatul civil au fost invocate aceleasi elemente de pericol moral si demografic si in fiecare situatie s-a demonstrat ca argumentele nu erau justificate decat de dorinta de a crea un sentiment nefondat de frica si panica.
Cum traiesc persoanele LGBT in Romania?
Viata lor este ca a oricaror alte persoane, cu aceleasi griji, neplaceri, bucurii sau reusite, zic ei, dar cu o diferenta esentiala. Orice alta persoana are posibilitatea sa fie sincera si deschisa cu cei din jur referitor la cine este si ce o defineste ca om. Noi trebuie sa ne ascundem. Ne ascundem la scoala, pentru ca ne este frica sa nu fim judecati si oprimati, la munca, pentru ca ne este frica sa nu ne fie afectata slujba sau aspiratiile in cariera, sau in societate, pentru ca ne este frica sa nu fim aratati cu degetul pe strada sau chiar mai rau. Ne ascundem inclusiv atunci cand apelam la politie sau la orice autoritate de stat, pentru ca ne este frica sa nu ne fie refuzate anumite drepturi sau sa nu fim ajutati deloc. In final, dupa ani si ani in care te-ai tot ascuns, viata ta pare mai putin valoroasa decat cea a altei persoane ce nu trece prin acelasi lucru. Iar acesta este un rezultat pozitiv. Mai rau este cand nu reusesti sa te ascunzi pana la capat si ai parte de reactiile negative, fie ele verbale sau fizice.’, spune Vlad. Iar Mihnea subliniaza ca lucrurile sunt inca mai complicate daca esti LGBT in mediul rural, rom si LGBT, sau LGBT cu dizabilitati.
Acum, cand relatiile dintre persoanele LGBT sunt subiect de dezbatere, Vlad spune ca nu e chiar cel mai rau lucru ca viata personala a unor oameni e o tema. Dupa ani si ani in care te ascunzi, cand vezi ca toata lumea vorbeste despre asta incepi sa speri. Te gandesti ca dialogul poate sa lamureasca anumite preconceptii si ca, dupa ce clarificam acele argumente false, rezultatul discutiei poate sa fie pozitiv. Apoi vezi cata ura este raspandita de acele grupari si nu mai intelegi societatea in care traiesti. Eu nu am sa reusesc niciodata sa inteleg cum felul in care imi traiesc eu viata, pe baza legilor acestui stat ale carui dari le platesc, afecteaza persoane pe care nu le cunosc si cu care nu am interactionat niciodata.’
Dar starea aceasta de lucruri ii afecteaza pe cei din comunitatea LGBT. Dar nu doar la modul negativ. Multi iau calea activismului. Mihnea zice ca MozaiQ a deschis’ poarta activismului catre persoanele LGBT. Pana atunci, doar o mana de persoane faceau activism pentru drepturi egale. Acum, sunt mult mai vizibile persoane noi si oportunitati noi de a te implica. Si asta se poate observa nu doar in Bucuresti, ci si in Cluj, Iasi si alte orase. Similar, de cand mai multe persoane sunt implicate in acest proces, mai multe teme isi fac loc pe agenda organizatiilor LGBT si pe agenda publica. Mentionez doar drepturile persoanelor trans, de care ani de zile nu s-a discutat deloc, dar si de nevoia unui Centru Comunitar LGBT in Bucuresti, sprijinit de Primaria Municipiului Bucuresti. Acest ultim proiect este extrem de necesar, neexistand in prezent un spatiu sigur in care comunitatea sa se reuneasca oricand e nevoie, in care sa aiba loc activitati comunitare si sa fie prezente servicii sociale, medicale, etc. Speram ca Gabriela Firea sa vada oportunitatea unui astfel de Centru cat de curand si nu doar oportunitatea concursurilor de fatada (sic).’
Politica si familie gay
Cu doua mari partide care s-au alaturat initiativei Coalitiei pentru Familie, PSD si PNL, nu dau mari sperante comunitatii. Mihnea zice: Cuvantul cel mai potrivit este alienare. Multe persoane LGBT se simteau reprezentate, pana recent, de PSD si PNL. Din fericire, mai exista voci coerente in interiorul acestor partide. M-am bucurat sa vad ca Petre Florin Manole (PSD) si Adriana Saftoiu (PNL) sunt in continuare voci puternice care sustin, din perspectiva doctrinei politice, drepturile egale ale cetatenilor, asa cum este de asteptat intr-o democratie in anul 2017. Incerc sa inteleg insa pozitionarile acestor partide in contextul discursului politic dominant al anului 2016 in care nu doar in Romania au reaparut elemente nationaliste si in care valorile traditionale au fost folosite pentru a separa cetateni si nu pentru a ii aduce impreuna. Poate acest curent se va diminua in 2017 si in 2018 si vom putea redescoperi valorile comune democratice care conteaza si care ne fac mai puternici si mai uniti.’ Cat despre recenta pozitionare USR impotriva referendumului care poate restrange drepturi pentru persoanele LGBT, a fost un carusel de emotii. Ca multi sustinatori USR, inca am sperante in capacitatea partidului de a formula politici coerente si nu doar luari de pozitie. Sunt dezamagit de criza interna a USR si ma deranjeaza ca tema referendumului a reusit sa perturbe un partid atat de promitator. Sunt si mai dezamagit cand ma gandesc ca USR pierde astfel in favoarea altor partide precum ALDE sau PMP, partide care au mult mai putin de oferit decat USR. Din fericire, este un partid care sustine puternic parteneriatul civil, independent de rezultatul referendumului.’
Citeste si:
Ce drepturi nu ai daca esti LGBT in Romania?
Foto: Shutterstock