Noul model de tati. Avantaje si dezavantaje

Cind eram gravida, aveam un teanc de carti despre cresterea copiilor pe noptiera si le studiam in paralel cu A., sotul meu. Parca am fi fost amindoi insarcinati: A. nu a ratat nici una dintre vizitele mele la medicul ginecolog, m-a insotit la cursurile Lamaze, a lacrimat la prima ecografie si s-a lasat de fumat odata cu mine.
El a fost cel care a invatat primul sa schimbe scutece la maternitate si tot el s-a ocupat de prima baita. Cind lui E. i-au iesit dintii, A. l-a plimbat in brate prin casa nopti la rind. Iar acum, seara de seara, ii citeste povesti si ii gasesc adeseori pe amindoi dormind, cu cartea asezata intre ei. In week-end am sarbatorit prima aniversare a lui E. {i sotul meu i-a facut un tort delicios, cu ingrediente speciale pentru copiii de un an.

Mama imi zice ca sint norocoasa si ca daca ar fi avut si ea un sot ca A. ar fi facut patru copii, nu unul.' Astfel imi descrie acest nou model de tata prietena mea S., cu care ma intilnesc de cel putin doua ori pe saptamina in parc, la locul de joaca pentru copii. Vestea buna este ca acest model, foarte la moda in ultimii ani, a fost proiectat cu o imbunatatire esentiala, fiind astfel diferit de modelele din generatiile anterioare; nu se da inapoi de la a-si intimpina copilul chiar in sala de nasteri, unde indeplineste si rolul de fotograf sau de came­raman, nu strimba din nas cind aude de baita, ma­sajut, papica, plimbarica sau somnic si stie care este cel mai bun model de carucior de pe piata. Pentru ca nu mai seamana cu tatal sau cu bunicul sau, noul mo­del de tata nu numai ca nu isi intreaba copilul in ce cla­sa este, ci il ajuta la teme, il duce la scoala dimineata si, daca se numara printre admiratorii lui Jamie Oliver, ii pregateste si un pachetel cu hrana sanatoasa.

Pe scurt, noul model se implica! Sint sigura ca ati intilnit macar o data un astfel de exemplar in carne si oase sau ca ati auzit povesti in care el era laudat si partene­ra sa de viata invidiata. O alta colega de parc, M., povesteste: „Eu stau ziua cu copilul, iar seara il predau prietenului meu. El se ocupa de cina, baie si culcare. si tot el se duce in week-end cu copilul in parc si de doua ori pe saptamina la piscina. Am si eu nevoie sa respir, sa citesc, sa ma plimb. {tiu ca serile imi apartin si atunci nu ma simt niciodata sufocata. Noi doi am stabilit inainte sa nasc ca ne vom imparti sarcinile, eu nu m-am imaginat nici o clipa izolata in lumea scutecelor si a cremelor de bebelus si i-am spus ca trebuie sa gasim o solutie. Nici unul dintre noi nu ne-am dorit sa apelam la o bona si parintii nostri inca lucreaza'.

Nemaipomenit noul model de tati, nu-i asa? Sa-i multumim pentru el lui Brad Pitt, care se afiseaza glorios la supermarket cu toti cei sase copii, transformind profesia de tata intr-una extrem de glamouroasa? Sau legii care a fixat in tara la noi indemnizatia lunara din timpul concediului de crestere a copilului la 85% din venituri (deocamdata) si a transformat profesia de tata in­­tr-una destul de bine platita, astfel incit in ultimul an s-a triplat numarul barbatilor care vor sa stea acasa cu copiii? Sau sa multumim pur si simplu revolutiei se­xuale care a schimbat mentalitatile? In fine, nu stim exact cui sa multumim, dar cert este ca modelul nou de tata este atit de nemaipomenit incit deja unele mame sau bu­nici ridica nemultumite din sprinceana si spun ne­incre­zatoare ca tatii trebuie sa fie tati si mamele mame si clatina sceptic din cap atunci cind il vad pe noul model scotind din geanta un borcanel cu piure si o bavetica. Unii psihologi chiar se ingrijoreaza ca urmatoarele generatii vor avea de suferit din cauza acestei suprapuneri de roluri in interiorul familiei. Dar, vai, noi le spunem tuturor celor care se ingrijoreaza sa stea linistiti: daca in aparenta noul model de tata este profund diferit fata de vechiul model, in esenta cele doua modele sint destul de asemanatoare. In plus, dupa cum veti vedea, tara noastra este ferita de orice risc…

Defecte de fabricatie
Carole Brugeilles si Pascal Sebille, doi sociologi francezi de la Universitatea Paris-Ouest-Nanterre, au realizat anul trecut un studiu pentru a stabili cum isi impart parintii sarcinile, mai exact cine se ocupa de organizarea timpului liber al copiilor, cine ii ajuta pe acestia la teme, cine ii duce la scoala sau la gradinita si cine ii imbraca. Rezultatele studiului au fost de-a dreptul hilare: atit mamele, cit si tatii sustin ca ei sint cei care fac cea mai mare parte din treburi! Iar in ceea ce priveste acest nou model de tati despre care tocmai v-am vorbit, studiul a confirmat ca tatii de acum isi iau mai multe responsabilitati decit predecesorii lor, dar numai atunci cind nu isi pun cariera in pericol si cind exista un beneficiu imediat de ordin afectiv. „O observatie importanta este aceea ca tatii nu se simt niciodata primii responsabili pentru copii', spune Carole Brugeilles. „Pentru ei, activitatile pe care le au cu cei mici sint facultative. Daca isi duc fiul la fotbal – studiul ne-a aratat ca ei se preocupa mai mult de baieti decit de fete –, nu sint aproape niciodata responsabili si de inscriere, si de certificat medical, si de sacul de sport. Pur si simplu, tatii nu obisnuiesc sa se ocupe de un lucru de la cap la coada.'

Studiul a mai adus o veste proasta: „Tatii sint foarte prezenti la nasterea primului copil, dar de indata ce in familie apare un al doilea copil si numarul indatoririlor creste, ne reintoarcem la impartirea treburilor casnice in functie de sex'. Ah, de la inceput am banuit ca noul model de tati are citeva defecte de fabricatie ascunse!

 Pesemne ca si eu, ca si toti cei din jurul meu, am fost tentata sa ii laud un pic cam mult. Deh, asteptarile pe care societatea le are de la mame si de la tati sint diferite, astfel ca, de indata ce vedem pe strada o mama care se straduieste sa puna un hanorac fiului sau si se razboieste cu nasturii, ea este catalogata drept neindeminatica, iar cind vedem un tata care pateste acelasi lucru ni se pare induiosator.

Amica mea M. imi povesteste mai multe din organizarea interna a familiei ei si nu face altceva decit sa-mi confirme perspectiva realista asupra noului model de tati: „Seara, cind prietenul meu se intoarce de la serviciu si ii incredintez copilul, trebuie sa fiu sigura ca are totul la indemina: prosopul, pijamaua, termometrul pentru baie. Mi s-a intimplat sa-l gasesc bombanind si sa descopar ca n-a stiut de unde sa ia o pijama pentru copil si ca l-a trimis la culcare in halatul de piscina. Evident ca i-am spus de un milion de ori care este sertarul cu pijamale. Nu i se pare ca este treaba lui sa retina acest detaliu, pur si simplu. {i niciodata nu face ceva in plus in casa, din proprie initiativa. Aseara, spre exemplu, tare mult m-as fi bucurat sa se gindeasca sa stearga masa pe care fiul nostru pictase cu mamaliga si brinza la cina. Dar nu face nimic din ce nu este pe lista si pun pariu ca, daca as pleca doua sap­tamini, el nu s-ar gindi ca trebuie sa-i taie unghiile copilului. E un bun executant, nu am de ce sa ma pling, dar uneori ma scoate din minti'.

Nici cealalta colega de parc, S., nu sustine ca totul este roz: „Da, sotul meu este to­pit dupa E. si am perfecta incredere in el atunci cind ii las impreuna. Dar eu sint cea care are grija ca E. sa aiba vaccinurile la zi si programez intilniri­le cu pediatrul, eu caut informatii despre cele mai bune cosmetice organice  pentru copii, eu am decis la ce gradinita va merge E. de la anul. A. ma sustine, dar nu stiu ce s-ar intimpla daca nu as fi eu cea care ia deciziile'.

Noul model, inca neimportat in Romania
Daca defectele de fabricatie ale noului model de tati v-au ingrijorat, ar trebui sa stati linistite: acesta inca nu se importa la scara larga in tara noastra si atit prietena mea S., cit si prietena mea M. au primit doua modele doar pentru a le testa. Sociologul Bogdan Voicu ne spune ca „România este intre tarile europene unde barbatii au implicarea cea mai mica, promovind un model pro­fund traditional. Acestea se reflecta deopotriva in modul de impartire a concediilor de paternitate intre parteneri, in ingrijirea acordata pe timp de boala, in cumpararea de haine, in participarea la sedintele scolare s.a.m.d. De altfel, in paranteza fie spus, e uimitor cit de multi barbati, dintre cei mai educati si mai modernisti, chiar si cei din generatiile tinere, lasa sotiilor lor sar­cina de a le cumpara haine, de la camasi si blugi, la sosete si lenjerie de corp. Putini sint cei ce aloca timp ingrijirii copiilor, iar majoritatea se implica aproape ex­clusiv in a se juca cu ei, mai ales daca e vorba de baieti'.

Eu ma mirasem, sceptica, arunci cind l-am auzit pe un bun prieten, proaspat tata, spunind: „Treaba mea e sa car baxuri cu apa minerala acasa si sa fac provizii. In rest, nu ma bag, nu e domeniul meu'. Dar iata ca aceasta este norma… Bogdan Voicu continua sa ne dea vesti nu tocmai bune: „Trebuie sa fim constienti de faptul ca, in ceea ce priveste ocuparea pozitiilor pe piata fortei de munca, apare un decalaj in de­fa­voarea femeilor, sprijinit si de modul in care gindesc românii, dar si de sarcinile legate de cresterea copiilor, care ajung mult mai des in responsabilitatea femeilor si mult mai rar intre in­datoririle barbatilor. Pentru femei, apar dificultati de a gestiona armonios viata de familie si cariera, ceea ce le incetineste viteza cu care avan­seaza la locul de munca, cu care acumuleaza experienta si contribuie astfel la distantarea salariala si care scade raspunderea in organizatie in raport cu barbatii'.

Acestea fiind spuse, trebuie sa va mar­turisesc doua lucruri: ideea acestui articol mi-a venit in timpul vizitelor repetate in doua parcuri centrale din Capitala, unde am dat nas in nas cu noul model de tati. Aveam o banuiala ca situatia din cele doua parcuri nu reflecta realitatea nationala si ca noii tati sint o minoritate, dar m-am gindit ca oricum putina critica nu strica. Iar cel de-al doilea lucru pe care as vrea sa vi-l marturisesc este ca, desi tocmai am birfit noul model, eu totusi mi-as dori sa se importe. Asa defect cum este…

Speranta exista!
Cu putin noroc, se pare ca noul model de tati se va distribui si la noi si ca peisajul din cele doua parcuri in care ma plimb zilnic, populate de taticii cu bavetici in buzunar, nu va mai fi o raritate. „Exista motive de a astepta schimbari rapide in acest sens. Se modifica din ce in ce mai mult structura educationala a po­pu­latiei: in tinerele generatii, numarul absolventelor de facultate l-a depasit de mult pe cel al barbatilor ce au urmat studii superioare. Acest lucru se simte si in salarizare, apar cupluri in care femeia aduce mai multi bani in casa si poate sa impuna o alta impartire a sarcinilor legate de ingrijirea copiilor. In plus, chiar daca sint mai putin educati decit femeile, barbatii din generatiile noi au mai multa scoala decit cei din gene­ratiile adulte, ceea ce deschide si mai mult calea catre schimbare. Iar schimbarea cu pricina se vede si in prezent, insa va mai continua o vreme sa defineasca un fenomen mai degraba marginal. Mai este con­ta­giu­nea, adica preluarea de valori de la tarile vestice. Efectul este insa mai slab, dat fiind ca, pe de o parte, multe societati ce au filiale in România aduc aici reprezentanti dintre angajatii lor mai traditionali, iar pe de alta parte migratia ro­mâ­neas­ca este indreptata catre destinatii su­dice, unde, ca si la noi, barbatii se implica mai rar in cresterea copiilor', ne spune sociologul Bogdan Voicu.

Pe post de concluzie, eu as vrea sa va povestesc o scena petrecuta sub ochii mei si care sintetizeaza de minune tot ceea ce v-am spus mai sus. „Trebuie sa termin un articol despre noii tati si defectele lor', i-am spus tatalui fetitei mele, „asa ca te rog sa te ocupi tu de masaj si de baie in seara asta.' M-a privit amabil, dar un pic nelamurit si mi-a spus: „Da, ma ocup, dar nu si de masaj si de baie. Doar de una dintre ele'. I-am aruncat o privire nelamurita si i-am cerut o explicatie. „Pai, daca ma ocup de atit de multe lucruri deodata, sigur gresesc ceva. Eu sint baiat. Baietii gresesc. Baietii nu sint atit de destepti ca fetele.' QED

Foto:Hepta
 

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK