Noile legi ale justitiei pe intelesul tuturor

In concret, este vorba despre Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara si Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Este important sa intelegem ca realitatile si nevoile sistemului judiciar se schimba, insa maniera in care parlamentarii au ales sa intreprinda aceste demersuri a creat rumoare in opinia publica. Graba si procedura total lipsita de transparenta i-au facut pe cetateni sa se intrebe daca aceste modificari sunt cu adevarat benefice poporului si daca nu cumva ele reprezinta doar un pretext care sa ascunda diverse fapte de coruptie.

Haideti sa analizam, pe intelesul tuturor, despre ce modificari este vorba.

In primul rand, se doreste sa se modifice organizarea judiciara. A fost adoptat amendamentul conform caruia statul are dreptul de a se indrepta cu o actiune in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credinta sau din grava neglijenta, a savarsit o eroare judiciara cauzatoare de prejudicii.

Cu alte cuvinte, se largeste raspunderea magistratilor, care pot fi trasi la raspundere in cazul in care au dat o decizie sau au savarsit un act cu rea-credinta sau din grava neglijenta, cauzand astfel un prejudiciu justitiabililor. Asadar, aceasta raspundere este conditionata in primul rand de existenta unui prejudiciu, a unei pagube efective si de reaua-credinta si grava neglijenta a magistratului. (Deci, daca un judecator da o decizie gresita, care aduce o vatamare drepturilor unei persoane, va fi tras personal la raspundere.)

Cea mai buna critica care i se poate aduce acestei prevederi este sensul extrem de vag al expresiei grava neglijenta', care lasa loc de foarte multe interpretari.

O altă modificare adusă joi Legii privind privind organizarea judiciară stabilește că Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) va trebui să elaboreze, anual, un raport de activitate pe care să-l prezinte și ministrului Justiției, nu doar Consiliului Superior al Magistraturii. (Asta in conditiile in care orice ministru este numit politic, ceea ce conduce la un amestec mai mare al politicului in sfera justitiei.)

In al doilea rand, se doreste sa se aduca o schimbare importanta legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, constand in scoaterea de sub autoritatea CSM a Inspectiei Judiciare si infiintarea unei Directii pentru investigarea infractiunilor savarsite de judecatori sau procurori'.

Prevederea urmareste sa dea acestei Directii competenta exclusiva pentru efectuarea urmaririi penale in cazul infractiunilor de coruptie si a infractiunilor contra infaptuirii justitiei savarsite de procurori si judecatori. Aceasta sectie va fi formata din opt procurori cu cel putin 18 ani de experienta.

(In general activitatea magistratilor este urmarita de CSM – Consiliul Superior al Magistraturii. Odata cu modificarea, ei raspund unui alt mecanism, complet distinct de CSM, ai carui membri vor fi desemnati tot politic.)

Consiliul Superior al Magistraturii critica acest demers si declara pentru Digi24 ca aceasta sectie nu este necesara si infiintarea ei nu are nicio justificare.

„Plenul CSM a exprimat un aviz negativ și cu privire la acest aspect. Această secție, din punctul nostru de vedere, nu e necesară, nu justifică sub nicio formă înființarea ei și mai ales modalitatea în care a fost discutată și adoptată. Există o reglementare în vigoare, nu s-a motivat consistent această propunere și nu suntem de acord cu adoptarea acestui text de lege', a spus președintele CSM.

Cu 144 de voturi 'pentru' si 74 „impotriva' a fost aprobat articolul conform caruia  „Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei'.

Critica adusa acestui demers de a modifica statutul magistratilor tine de incalcarea principiului separatiei puterilor in stat. Pe scurt, Ministerului Justitiei va putea exercita, de facto, un control asupra procurorului, control care nu are cum sa fie altfel decat politic.

Tot in legatura cu statul magistratilor se doreste sa i se acorde Procurorului ierarhic superior posibilitatea de a cenzura actele procurorilor si pentru netemeinicie, nu doar pentru nelegalitate. Cuvantul netemeinicie sugereaza, in principiu, lipsa temeiurilor legale, lipsa prevederii in lege, insa poate lasa loc de interpretari arbitare. (Cu alte cuvinte, se doreste o largire foarte mare a raspunderii procurorilor, ale caror decizii vor fi controlate din mai multe perspective.)

Potrivit Digi24, Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Procurorilor din Romania si-au manifestat dezaprobarea fata de modificarile legilor justitiei prin intermediul unui comunicat comun. Acestia au declarat ca proiectul a fost promovat „cu o graba nejustificata si neprocedurala'. Magistratii au criticat si dezbaterea parlamentara, pe care au numit-o „pseudo-dezbatere, fara un drept efectiv de sustinere argumentata a amendamentelor'. De asemenea, judecatorii si procurorii au declarat ca nu vad alta rezolvare decat reluarea discutiilor.

Se pare ca, din pacate, adoptarea acestor modificari a fost transformata intr-un adevarat maraton in care se adopta amendamente pe banda rulanta, fara dezbateri, fara intrebari, fara drept de opinie separata. Aceasta miscare legislativa in care se schimba legi la minut a ridicat un semnal de alarma in randul cetatenilor care au iesit in strada in semn de protest.

A fost o perioada zbuciumata de la Ordonanta 13 incoace, care se pare ca a mobilizat intreaga populatie. Dar trebuie sa fim constienti ca Parlamentului ii revine rolul de a vota aceste legi si amendamente, pentru noi, iar presedintelui este unul destul de restrans. Acest lucru ar trebui sa ne responsabilizeze si sa ne scoata la vot si in perioada alegerilor parlamentare.

Text: Madalina Preda
Foto: Shutterstock

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK