Când partenerul se hotărăște să te părăsească poți simți dezamăgire, furie, rușine, vinovăție. Sigur, există și varianta sentimentului de eliberare, însă acum ne raportăm la o despărțire pe care nu ți-o dorești și care doare. În primă fază te poți gândi la tot ceea ce ai greșit, nu ai făcut complet. Și începi o analiză în profunzime, prin care de fapt îți asumi tu toată responsabilitatea rupturii. Doar că această responsabilitate este împărțită. Poate la ce te poți uita este alegerea ta de a rămâne alături de o persoană indisponibilă și care a amânat la nesfârșit anumite decizii sau etape ale relației pe care tu ți le doreai foarte mult.
Teama de angajament
Vrea o relație, dar mai degrabă o prietenie cu beneficii. Sau o relație deschisă, în care să exploreze oricând alte posibilități sexuale sau relaționale fără teama că poți afla și te vei supăra. Ori o relație de cuplu, dar în care fiecare să stea la casa lui. Sigur, în alt scenariu poate fi de acord cu mutarea împreună, dar să nu audă de căsătorie sau copii. Gradele sau formele fricii de angajament pot fi diverse de la persoană la persoană. Pui presiune, insiști sau ai o singură discuție matură și asumată despre ce îți dorești tu și cum vezi relația mai departe? E semnalul lui de alarmă că e cazul să se retragă.
Îngrijirea rănilor sufletești
E foarte rănit emoțional, iar tu îmbrăcai hainele salvatorului cu absolut fiecare ocazie. Se simțea bine, îl puneai pe picioare. Suficient cât să vrea din nou distracție sau un stil de viață care nu e compatibil cu noțiunea de relație serioasă. Adică atunci când îi era greu îi plăcea suportul, când nu îi mai e se duce țintă exact către toate acele comportamente care îl dărâmă emoțional și fizic după o vreme.
Se simte defect
Dialogul lui interior despre propria persoană este cel puțin dur. Se desconsideră, se critică, se umilește, se consideră defect și nedemn de iubire. Când o întâlnește, fuge cât poate de tare. În același timp, din aceeași deficiență poate fi într-un permanent proces de îmbunătățire ca să devină persoana aceea foarte valoroasă pe care o are el în minte. Doar că procesul nu se termină niciodată.
Loialități pe care nu le împacă
Poate că este vorba despre a le face pe plac părinților lui și a trăi exact cum i-au trasat aceștia. Poate că este părinte și e foarte implicat în creșterea și educarea copilului său. Însă nu știe să armonizeze rolul de partener de cuplu cu celelalte roluri din viața sa, și el reușește să funcționeze doar într-un singur sens, altfel simte că trădează. Valabil și dacă este căsătorit cu munca sau e atât de concentrat pe realizarea sa profesională încât nu vrea sau nu poate să mai facă loc nimănui în stilul său de viață.
Viziune disfuncțională
Cuplul are nuanțe de basm și caută o prințesă care în realitate nu există. Exigențele lui sunt atât de nerealiste, ba chiar scandaloase, încât nu se poate încadra nimeni în ele, iar despre negociere nici nu poate fi vorba. Ori este ca el, ori deloc. E într-o continuă vânătoare și trece din poveste în poveste.
Se simte amenințat…
… de faptul că tu ai prieteni bărbați sau ești o femeie frumoasă. De faptul că ai succes și financiar sau social stai mai bine decât el. Se simte amenințat de copilul tău față de care e normal să îți manifești afecțiunea. Alege tu tema sau subiectul, el va fi în competiție permanentă cu ceva, cineva, implicit cu tine.
Citește și:
Ești o persoană foarte optimistă? Cum poate deveni toxică pentru cuplu această trăsătură pozitivă
Foto: PR