Monica Bârlădeanu vorbește despre propria experiență cu violența domestică, la premiera filmului „Voci netăcute”

Miercuri seara a avut loc premiera filmului „Voci netăcute” ce descrie traumele prin care au trecut șapte femei. Actrița Monica Bârlădeanu a fost prezentă la eveniment și a vorbit despre violența domestică.

Filmul „Voci netăcute”, regizat de Ioana Mischie, este un proiect care vine în sprijinul campaniei de informare despre violența domestică, inițiată de Asociația Anais.

Actrița Monica Bârlădeanu a fost prezentă la premiera filmului în calitate de ambasadoare a campaniei și a vorbit despre consecințele grave ale violenței domestice. „Am crescut într-o familie în care singurul lucru pe care mi-l amintesc sunt scenele de violență. Țin minte că, la un moment dat, terapeutul m-a blocat când m-a pus să îmi aduc aminte de un moment fericit din copilărie. M-am gândit că trebuie să merg la psihanalize, să mă duc la subconștient, că probabil s-a îngropat undeva între permanentele stări de anxietate și de teamă, care sunt singurele sentimente ce mi-au dominat copilăria.”

Monica a continuat prin a evidenția că atitudinea copiilor în familiile agresive este cât se poate de clară, că aceștia preferă ca părinții să se despartă, doar pentru a nu mai trăi cu frică în propria casă. „Aud foarte multe povești și știu că mama mea a fost prima femeie pe care am auzit-o spunând că îndură pentru noi și nu înțelegeam cum adică „pentru noi”? Tatăl meu era un bărbat de care mi-era frică. Am ajuns să asociez cred că vreo 30 de ani bărbatul cu frica și iubirea cu abuzul. Eu sunt copilul care a cerut divorțul. Preferam să am doi părinți separați și fericiți decât doi părinți împreună, „pentru mine”, care se sfâșiau în fața noastră”, a povestit actrița.

În ceea ce privește filmul „Voci netăcute”, Monica nu a ezitat să precizeze că și-a regăsit frânturi din viață în fiecare poveste trăită de aceste femei: „Personal, am trăit mare parte din aproape toate momentele din cele șapte povești. Dacă există un lucru pentru care merită să vorbesc public despre asta este pentru că nu contează cât de mare e funcția, cât de celebră ești, câți bani ai, unde ai ajuns, chiar nu contează. Violența, dincolo de ușile închise, nu discriminează.”

Împreună cu echipa de creație, dar și cu ajutorul membrilor Asociației Anais, regizoarea Ioana Mischie a selectat secvențe din șapte filme ale anilor 1920 care ilustrează violența domestică (folosită în filmele mute de la acea vreme sub formă de entertainment). Întrebată chiar de Monica Bârlădeanu despre ideea din spatele întregului proiect, Ioana a răspuns: „Pe de o parte, acest proiect este un manifest educațional. Mi-ar plăcea să invităm femeile din întreaga țară să asculte poveștile celorlalte femei și să învețe din ele. Pe de altă parte, este un manifest cinematografic. Întreaga idee a început de la a da viață filmelor mute. Am folosit pentru acest proiect șapte filme din anii ’20, filme care au numeroase secvențe de violență domestică, care în acea perioadă erau folosite ca entertainment.”

În ceea ce privește asocierea poveștii fiecărei femei cu secvențele din filme, Ioana a explicat că „fiecare poveste a necesitat un întreg proces de vizionare a mai multor filme, iar în paralel a fost un lung proces de intervievare a femeilor care au trecut prin violență domestică.”

Misiunea Asociației Anais este aceea de a contribui la apărarea drepturilor celor care nu o pot face singuri. Prin diverse campanii de informare și proiecte care să sprijine victimele violenței domestice, asociația oferă servicii de consiliere psihologică, asistență juridică și sprijin material și moral, în speranța că femeile își vor găsi curajul să apeleze la ajutor.

În același timp, Asociația Anais este și cea care coordonează Casa Invicta, singurul centru de găzduire în regim de urgență dedicat victimelor violenței domestice din București. Proiectul s-a derulat până acum cu ajutorul Primăriei, care a anunțat recent că nu mai poate susține financiar adăpostul. Primarul Gabriela Firea a motivat decizia spunând că în acest moment Primăria are buget de subzistență.

Asociația Anais are nevoie constantă de donații pentru a-și putea îndeplini scopul. Fie că alegi să faci o donație ce constă într-o sumă de bani, că redirecționezi cei 2% din impozitul pe venit către asociație sau vrei să aduci câteva bunuri (haine, medicamente, alimente) o poți face aici. Indiferent de modul în care vrei să te implici, trebuie să conștientizezi că orice ajutor contează.