Momente grele în relație? Strategii să le faceți față mai eficient

Ori de câte ori aveți momente grele în cuplu parcă îți pierzi speranța. E important să le adresați corect și să nu lăsați lucrurile să se agraveze.

Prea puțin probabil ca de-a lungul timpului să fie totul roz. În relație apar momente grele sau ele devin așa deoarece ați evitat să vorbiți despre ce vă supără sau ați făcut-o dar fără să găsiți o soluție. Bulgărele de zăpadă se face din ce în ce mai mare, și este în controlul vostru să acționați diferit și să nu îi permiteți creșterea.

Evitarea buna versus evitarea rea

Când auzi evitare îi aplici din start o conotație negativă? Eviți, deci mai departe nu confrunți? Nu e chiar așa. Evitarea rea este aceea în care în niciun moment nu reveniți asupra problemei într-o nouă discuție pe care să o purtați mai cu calm. Sau evitarea în care nici măcar nu exprimi ceea ce te supără, nici tu și nici partenerul. Iar celălalt nu intuiește despre ce este vorba, poate nici nu ar trebui ci să i se spună direct. Evitarea bună este pauza în conflict. În care realizezi că nu te mai poți controla, discuția o va lua pe o direcție descendentă, disfuncțională și atunci ceri să vă opriți o vreme. Te duci în altă cameră, ieși la o plimbare un interval clar stabilit, anunțat, apoi reîncepeți discuția. Sau, ok, nu în momentul imediat următor dar foarte curând, un timp setat de amândoi.

Lipsa exprimării emoțiilor

Să arăți furie, frustrare, tristețe, dezamăgire e ceva rău care nu se face. Cândva ați învățat asta în relație cu propriii părinți sau având ca model cuplul dintre mama și tata, cum interacționau ei și cum își rezolvau (sau nu) problemele de cuplu. Însă o emoție băgată sub preș va erupe ca un vulcan, va fi exprimată dezadaptativ. Fiecare are dreptul să simtă și să exprime ceea ce simte în spațiul, ar trebui sigur, al cuplului. Și de foarte devreme, pentru a nu se acutiza disconfortul. În plus, pentru a te liniști sufletește există două soluții. În prima de autoreglezi individual, în a doua te coreglezi cu ajutorul partenerului.

Nevoile tale sunt treaba ta?

Da, sunt responsabilitatea proprie și e în regulă să cerem și să punem limite așa cum avem nevoie. Fiecare știe pentru sine care îi sunt granițele, în ce contexte sunt încălcate. În același timp când vorbim despre un cuplu, nevoile sunt împlinite sau nu și în directă relație cu partenerul de cuplu. Să luăm nevoia de iubire. Te iubești tu pe tine, dar fiind în cuplu ai nevoie și ca partenerul să te iubească, d-aia ești acolo.

Rezolvarea de probleme…

… este obligatorie, altfel sunt doar certuri fără rezultat care în timp erodează relația. Vă validați reciproc emoțiile, vă ascultați activ punând întrebări, observați ce a funcționat și ce nu a funcționat până acum. Apoi alegeți să fiți fericiți sau să aveți dreptate. Căci zona de negociere, în care faceți pur și simplu un brainstorming pentru ce e mai bine pentru voi, cum să acționați mai eficient e o cale de mijloc conștientă, renunțarea la lupta pentru putere atât de distructivă. Și, nu uitați, că pentru 1 interacțiune sau experiență negativă e nevoie de 5 pozitive pentru a readuce echilibrul.