În care tocmai am realizat cât de multe lucruri mi s-au întâmplat week-end-ul trecut
Aș fi fost tentat să spun că în această perioadă carantina s-ar scurge așa lin, firesc, ca într-un roman englezesc de secol XIX. Știi că există Mr. Darcy și îl aștepți citind la gura sobei, în timp ce afară anotimpurile se schimbă iar barba îți crește, părul îți crește, și tu, discret (suntem într-un roman englezesc de secol XIX) o înjuri (pe ea, pe carantină) pe versuri de Shakespeare.
Dar iată că lucrurile au stat diferit iar eu am avut un weekend nebun, plin de activități:
– Am primit prin curier o sticlă de vin roșu de la un cetățean foarte simpatic; sticla era însoțită și de un bilet scris de mână;
– M-am conversat cu diverși alți cetățeni cu care nu mai conversasem de secole, activați și ei de spiritul nostalgic al carantinei. M-a găsit până și o fostă colegă de clasă fugită la New York cu familia, prin 88. E ok, are o galerie, locuiește în Manhattan;
– În timp ce îl plimbam pe Victor am apostrofat 3 pensionare care stăteau pe o bancă. Am aflat, între timp, că prietena Beatrice a mers mai departe și chiar a chemat poliția la un supermarket;
– Părul își urmează cursul firesc – crește; iar eu, acum, îmi pot face circa 3 styling-uri diferite (de dimineață, de prânz și de seară);
– Am observat că Victor este din ce în ce mai atent nu numai la pisici, dar și la porumbei & stăncuțe;
– Deși credeam că e imposibil să mai găsești un policier britanic cinstit după ce le-ai văzut pe toate, am pescuit Minciuni pe HBO GO – extazul nu a ținut mult, l-am terminat imediat;
– Am spart o carafă din porțelan în care nu puneam niciodată nimic și am înjurat iar carantina; desigur, discret;
– M-am uitat de mai multe ori pe geam și în stația de autobuz nu era nici țipenie;
– Am vrut să fac o curățenie generală, dar m-am luat cu Berdiaev și n-am mai făcut;
– Am început o cură de slăbire sâmbătă dimineață care a rezistat eroic până sâmbătă după-amiază.
Inutil să mai precizez cât de tare am obosit după toate aceste acțiuni.