Mădălina Scarlat nu se teme să schimbe lumea

Pentru prima dată în istorie, tinerii încep să se implice în societate, iar Mădălina Scarlat, pentru care activismul de mediu este un mod de viață, îi ajută să-și facă vocile auzite.

În 2018, o fată de 15 ani pe nume Greta Thunberg s-a așezat cu o pancartă pe treptele Parlamentului suedez și a declarat că face grevă școlară pentru a atrage atenția asupra schimbărilor climatice. Timp de trei săptămâni, ea și alți tineri au lipsit de la școală și au protestat în fiecare vineri, dând naștere unei mișcări care a strâns peste 13 milioane de oameni la nivel internațional: #FridaysForFuture. Greta a reușit să își facă auzit discursul la cel mai înalt nivel – Parlamentul European, Congresul SUA sau Adunarea Generală ONU –, a fost numită de revista Time una dintre cele mai influente personalități ale timpurilor noastre și a fost propusă la Premiul Nobel pentru Pace. Mișcarea a ajuns și în România, unde s-au format echipe independente în mai multe orașe (în prezent, 24), dar care colaborează atunci când trebuie să ia decizii legate de acțiunile lor sau de cum pot face mișcarea mai vizibilă. La cei 26 de ani ai săi, Mădălina Scarlat a ridicat media de vârstă Fridays for Future România la 16 ani când li s-a alăturat, în toamna anului trecut. Pentru că, după cum spune ea, „la noi în mișcare, în momentul ăsta jumătate o să-și dea capacitatea și cealaltă jumătate BAC-ul.”

Mădălina și-a dat seama că a lupta pentru mediul înconjurător e ce vrea să facă după ce a participat la o tabără de activism organizată de Greenpeace. S-a întors de acolo când au izbucnit incendiile fără precedent din Siberia și și-a dat seama că, cu foarte puține excepții, presa din România nu acoperea subiectul. S-a gândit cum ar putea să informeze oamenii și a deschis pagina de Facebook Climate Strike Romania, unde a început să traducă informații și rapoarte de pe site-uri din afară. În scurt timp, pagina a crescut, iar unele postări au ajuns chiar la mii de share-uri. În septembrie anul trecut, cei de la Greenpeace i-au propus o colaborare pe un proiect și a fost de ajuns. S-a mutat din Brașov în București, s-a mutat într-un birou al organizației, și-a dat demisia de la job ca să se poată ocupa de activism 24/7 și, spune ea, astfel a ajuns să acumuleze experiență într-un timp foarte scurt: „Pentru mine, activismul de mediu a fost un stil de viață, nu doar o pasiune sau ceva ce făceam în timpul liber.”

Când vine vorba de proiecte sau oameni care au nevoie de ajutor, Mădălina Scarlat nu știe să spună nu. Mi-am dat seama de asta rapid când am stat de vorbă cu ea între call-urile pe care le avea cu activiști de prin toată lumea. Pentru Fridays for Future România, ea oferă sprijin echipelor din fiecare oraș, mai ales pe partea legislativă și juridică, pentru că media de vârstă e foarte mică. „Fiind atât de tineri, nu știu o grămadă de chestii și au nevoie de cineva care să le spună ‘Hei, sunteți perfecți așa cum sunteți și e minunat ceea ce faceți. Nu vă dați bătuți, chiar dacă nu e totul așa cum doriți voi.’ ” Mădălina se implică și în crearea unei coaliții Fridays for Future pentru țările din Europa de Est unde, spune ea, situația socială și politică e mult diferită față de cea din țările nordice, unde a început totul. „Nu putem avea același tip de discurs, pentru că dacă în nord poliția îți pune un covor de flori când protestezi, aici îți pregătește un covor de pulane (râde). În plus noi suntem țări în curs de dezvoltare. Să cerem guvernului să nu mai ardă cărbune până în 2025 nu e fezabil, la fel și interzicerea tăierilor de păduri timp de zece ani, atâta timp cât încă există atâtea gospodării care ard lemn ca să se încălzească. Ce faci cu ele?”.

Acum câteva săptămâni, Mădălina Scarlat a decis să intre și în Extinction Rebellion, o mișcare globală care se folosește de nesupunerea civică nonviolentă pentru a constrânge autoritățile să ia măsuri urgente privind problemele de mediu. În Londra, de unde a pornit, activiștii au blocat zona din fața Parlamentului, s-au lipit de porțile din Downing Street și au ocupat timp de mai multe ore cinci poduri peste Tamisa, cu scopul de a fi arestați și a atrage astfel cât mai multă atenție. Inclusiv vedete precum Jane Fonda (al cărei activism este celebru), Benedict Cumberbatch sau Sienna Miller li s-au alăturat. Alături de Extinction Rebellion, Mădălina lucrează la șapte proiecte interconectate, prin care să sprijine cu bani sau logistică diferite grupuri, de la mișcările tinerilor la populațiile indigene. Pe lângă toate astea, ar vrea să creeze o coaliție a tinerilor la nivel global, dar visează și la o mișcare care să le cuprindă pe toate, și activismul de mediu, și pentru drepturile muncitorilor, ale persoanelor LGBTQIA+ etc. Scopul ei? Să facă cât mai mulți oameni să devină activi în societate. „S-au făcut niște studii care spun că dacă 3,5% din populație e implicată civic poți să obții schimbarea sistemelor.”

Un moment definitoriu pentru Mădălina Scarlat a fost participarea la COP25, a 25-a conferință a părților la Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice, care a avut loc în decembrie la Madrid. Alături de activiști din întreaga lume, a campat o noapte întreagă în fața complexului unde avea loc conferința, înconjurată de polițiști. „Era foarte frig. Blocaserăm o intersecție de șase străzi în față la COP și voiau să ne gonească pentru că se făcea dimineață și venea toată lumea. Nu aveam unde să plecăm pentru că eram la ieșire din oraș, așa că am zis ‘Stăm aici sau ne arestați.’ Până la urmă, ne-au lăsat să stăm pentru că aveau ordine să nu aresteze pe nimeni în perioada COP. Dimineața ne-am adunat în cerc și am început să împărtășim emoții și cum a fost seara respectivă pentru noi și să spunem de unde suntem. Mi-am dat seama că era primul meu sleepover internațional cu 15 țări, de la Canada până la Japonia și Marea Britanie.” Atunci, Mădălina a avut primul contact cu populațiile indigene și a observat cum liderul lor nu era lăsat să vorbească despre crimele care au loc zilnic față de cei care vor să apere pădurile. „Ăla a fost momentul în care mi-am dat seama că justiția climatică înseamnă și justiție socială și că pentru mine nu e loc de întoarcere din punctul ăla.”

Bula activiștilor nu e foarte mare, spune ea, și cei care sunt în prima linie și se implică foarte mult sunt mereu aceiași. Pentru că Mădălina e implicată în foarte multe grupuri de lucru, toată lumea o cunoaște, iar ea se folosește de relațiile pe care le-a dezvoltat pentru a pune oamenii în legătură, în funcție de problemele pe care le au. Se bucură că poate sta de vorbă cu oameni din America de Sud, Africa sau China, pentru că asta i-a deschis mintea și a făcut-o să înțeleagă că soluțiile pe care le vedem noi, ca europeni, s-ar putea să nu fie adaptate nevoilor celorlalți. „Noi avem gândirea asta colonialistă de care încerc să scap. Nici nu știm că o avem, e un soi de complex al eroului – mă duc eu să-i salvez pe ăștia. I-ai întrebat dacă vor să fie salvați? Trebuie să îi ajutăm cu ce ne spun ei să îi ajutăm.”

Pe la începutul anului, librăria Cărturești recomanda pe Facebook Nimeni nu e prea mic să facă diferența, o selecție de discursuri de-ale Gretei Thunberg, apărută la noi la editura Seneca. Postarea a primit sute de comentarii pline de ură la adresa Gretei, iar acestea nu sunt cazuri izolate. Să nu-l uităm nici pe Donald Trump, președintele SUA, care nu pierde nici o ocazie de a se răfui cu ea pe Twitter, canalul lui de social media preferat.

De ce sperie o adolescentă care vorbește despre urgența cu care trebuie să acționăm asupra schimbărilor climatice? „Unii sunt climate deniers, alții sunt adepții teoriei conspirației că în spatele ei se află companiile green și, pentru o parte, cred că le este pur și simplu greu să accepte că o copilă de 17 ani se implică și face mai multe decât vor face ei vreodată”, e de părere Mădălina Scarlat. „Din punctul meu de vedere, ce a făcut Greta nu a fost să mobilizeze toți oamenii ăștia, ci doar a dat glas tuturor tinerilor să exprime ceea ce simt și gândesc și văd în jurul lor. Pentru că nu poți să negi că schimbările climatice sunt o realitate. Iar motivația supremă a tinerilor e viitorul pe această planetă. Pentru că, hai să fim serioși, nu vom apuca să ne mutăm pe Marte.”

Mișcarea Fridays for Future a prins în din ce în ce mai multe orașe din România și în peste 80 de școli au avut loc proteste de mediu. Mădălina povestește că au fost și profesori care nici nu au vrut să vorbească cu ei, dar majoritatea au luat copiii și i-au dus la protest sau le-au organizat chiar ei. În alte țări din regiune, copiii care decid să protesteze sunt deseori hărțuiți. La un moment dat, Mădălina a primit un mesaj de la o fată din Târgu Ocna care mobilizase toate școlile de la ea din oraș. La fel, în Galați și Caracal, tinerii au ținut prezentări în școală: „Alții s-au mobilizat cu trei zile înainte de 29 noiembrie, când am avut protestul global, și au scos o sută de oameni în trei zile. Au mers prin clase și au ținut prezentări și au făcut un formular online pentru cine vrea să se înscrie și așa și-au strâns echipa. Este prima dată când ai această medie de vârstă implicată în societate”, spune Mădălina Scarlat.

Un alt scop declarat al Fridays for Future este introducerea educației climatice în școli. Dar nu ca materie separată, ci interdisciplinar, pentru a vedea cum clima influențează atât geografia, biologia, chimia, cât și psihologia, de exemplu. Mădălina Scarlat spune că, într-un fel, Greta Thunberg i-a arătat că nu trebuie să aștepte ca politicienii să acționeze dacă ea nu o face. Faptul că o fată de 17 ani încearcă să facă ceva în timp ce ea, la 25, doar citea articole, a motivat-o. Nu spune că are soluțiile perfecte, dar simte că are o responsabilitate pentru următoarele generații, măcar pentru a pregăti terenul pentru a fi ascultați. „În Noua Zeelandă, unul dintre contra-candidații prim-ministrei Jacinda Ardern este un puști care face 18 ani cu două săptămâni înainte de începerea campaniei electorale. A organizat protestele Fridays for Future la el în oraș și acum vrea să candideze. Și știe că nu o să câștige, dar vrea să pună pe masă niște probleme. Și tinerii noștri de la Fridays for Future dădeau la un moment dat niște interviuri și au fost întrebați ce transmit politicienilor. Au răspuns ‘În câțiva ani o să putem vota.'”