O parte din lucrurile pentru care îți este rușine pot fi schimbate, o parte nu. Dar chiar și cele ajustabile de cele mai multe ori nu au o bază reală, ci este vorba despre criticul tău interior foarte puternic. Ce face el? Lovește în latura ta vulnerabilă, care oricum suferă, și pe care o rănește suplimentar. Ce să faci când apare această voce critică? Pur și simplu să o ignori. Dacă întâlnești pe stradă pe cineva care spune că este Napoleon, te contrazici cu persoana respectivă? Sau doar o observi, apoi o ignori mergând mai departe pe drumul tău? Asta să faci ori de câte ori criticul începe și comentează legat de lucrurile de mai jos, dar și în alte contexte similare.
Statutul tău
Îți spui că ești o femeie divorțată, singură, cu un copil și o mulțime de responsabilități. Cine să te mai ia cu acest bagaj? Ori că ai ajuns la o vârstă când toate prietenele tale sunt căsătorite, iar tu ai depășit de mult etapa aceasta și e rușinos că nu ai ajuns la altar. Nu ești nici măcar divorțată. Îți pui o etichetă de neconformă social și respingi bărbații interesați de tine sau eviți complet contextele în care ai putea cunoaște pe cineva.
Banii și cariera
Ți-ai setat în minte un standard, iar faptul că nu l-ai atins te face să te simți diferită sau nepotrivită. Pentru că nu ai o carieră fenomenală, nu câștigi o sumă fabuloasă, nu bifezi un succes demn de cărțile autobiografice, crezi despre tine că nu ai cele necesare unei relații de cuplu. Desigur, de la partener nu ceri un statut social și financiar fantastic, ți le aplici doar ție. Fără să îți vezi realizările, eforturile sau nivelul care este unul cât se poate de decent, respectabil.
Vârsta
Un element de care te agăți (negativ), cu îndârjire. Ca și cum iubirea, fericirea în doi sunt permise doar la +20 de ani, maxim 30 și puțin. După nu mai poți să cunoști pe cineva. Oamenii nu au o dată a expirării și poți să-ți refaci viața amoroasă și la 70 de ani! Însă tu te compari cu fete foarte tinere și povești unde protagoniștii nu pot spune că au o experiență de viață.
Singurătatea în sine
Faptul că nu ești în cuplu momentan sau de ceva vreme a devenit un stigmat pentru tine. Singurătatea este o problemă care tu crezi că alungă bărbații ori fugi de ei tocmai pentru că ești singură, neconformă, menținând statutul de femeie singură. E ca un fel de buclă în care te învârți și pe care o menții inconștient.
Felul în care arăți
Nu ești înaltă și slabă ca un manechin. Ești o femeie normală sau poate chiar ai câteva kilograme în plus. Consideri că trebuie să arăți ca un model pentru a fi într-o relație și nici nu vezi bărbații interesați de tine sau respingi clar ideea de nou cuplu, deoarece ești preocupată să ajungi la idealul fizic pe care-l ai în minte. Și te torturezi cu diverse diete, apelezi la intervenții estetice de care nu aveai nevoie, încercând să construiești acel trup perfect. Însă perfecțiunea nu există…
Apartenența
Îți este rușine cu familia din care provii, cu trecutul tău, eventual cu apartenența la un grup etnic. Nu te consideri suficient de bună, cu istoric și gene superioare.
Citește și:
Partenerul îți reproșează că ești prea independentă? Ce câștigi când îi ceri ajutorul
Foto: PR