Locuitul împreună e cumva același lucru precum căsătoria, doar că lipsește actul în sine? Ei bine, presupune mult mai mult decât asumare.
Nu, atracția fizică nu este de ajuns pentru a ajunge să aveți o relație de cuplu serioasă, așa cum nici iubirea nu este de ajuns pentru a avea o relație trainică și împlinitoare de-a lungul anilor. Nici diferențele nu vă completează reciproc și se rezolvă tot, nici compatibilitatea nu presupune automat cuplu, până la urmă și cu prietenii ai un grad mare de compatibilitate. În ecuația unei relații satisfăcătoare și rezistente sunt mult mai multe elemente. Iar locuitul împreună e un grad mai mare de angajament în care nu mai este totul doar despre cum vă distrați împreună, ci și despre cum vă împărțiți responsabilitățile. E un soi de test care arată dacă la modul real puteți trăi împreună.
Prin locuitul împreună veți exersa din plin diferite strategii relaționale, iar negocierea este de dorit a nu fi evitată. Practic veți negocia împărțirea treburilor casnice, cine ia ce parte din dulap, la ce oră mâncați și cum pregătiți masa, la ce film să vă uitați. Veți negocia inclusiv timpul liber personal, singuri, în afara casei, ori cum să vă dați spațiu și intimitate în timp ce ocupați același spațiu de locuit.
Fiecare va fi în elementul său, în confortul propriu, fără filtrul aplicat atunci când vă vizitați reciproc. Nu mai există distanța care să creeze dor sau casa proprie ce poate oferi un refugiu atunci când ceva nu vă convine sau pare că apropierea a devenit un pic… sufocantă. Veți vedea ce înseamnă rutina și plictiseala în doi. Cum să faceți față plictiselii, când e bună sau ce e necesar să faceți astfel încât să o reduceți.
Locuitul împreună vă pune față în față cu gestionarea mai clară și eficientă a conflictelor. Apar amenințările cu despărțirea și mutatul? În momente de furie unul dintre voi chiar își face bagajele și apoi pleacă, ulterior întorcându-se cu genți și regrete? Cum e să te culci lângă cineva pe care ești supărat? Să fie necesar să colaborezi pe anumite probleme când încă simți furie? Cum te apropii după ce te-ai distanțat? Cum faceți ca apartamentul sau casa să nu devină un câmp de bătălie?
Nu mai ești tu la tine acasă, partenerul la el acasă și fiecare decide pentru sine. Nu mai decideți în doi doar unde ieșiți în oraș sau în ce vacanță mergeți. Acum deciziile sunt mult mai evidente în direcția cuplului și ce presupune o viață împreună. Se poate accentua sentimentul de echipă ori devine și mai vizibilă lipsa colaborării, ignorarea nevoilor reciproce.
Adică a modurilor nesănătoase de a face față, a modurilor de reacție care rănesc. Aveți spațiu să faceți asta acum, nu când sunteți deja căsătoriți și poate cu rate pe durată de 25-30 de ani pentru o casă. În plus, relația unde e fiecare la casa lui nu vine cu provocările pe care le aduce locuitul împreună. Ca atare acele manifestări care necesită corecție nu aveau cum să apară în vechiul context relațional.
Foto: PR