Literatura urban fantasy. Cine o citeste si de ce?

Inarmata cu usturoi, crucifixuri si alte arme magice, Alina Baisan investigheaza fenomenul cititorilor „bintuiti“ de literatura fantasy.

Pur si simplu, imi iubesc job-ul. Unde in alta parte ai mai putea citi fraze de genul celei care urmeaza, in timpul orelor de birou si sa numesti asta „documentare': „Cassie ar fi trebuit sa il respinga, ar fi trebuit sa fuga de el. In loc de asta, cu un icnet sugrumat, isi ingropa fata in umarul lui, in mingiierea puloverului lui gros, tricotat. Ii simtea acum caldura peste tot, ancorind-o, adapostind-o. Protejind-o. Mirosea atit de bine – a frunze de toamna, a focuri din lemne si a vint dinspre ocean. Inima ei bubuia cu putere'. In fine. Nu e o fraza din cartile Sandrei Brown, cum ati crede. Iar continuarea acestei scene fierbinti nu e altceva decit un sarut cast. E dintr-o carte cu zine sau vrajitoare, cum vreti sa le spuneti, semnata de autoarea celebrei serii Jurnalele vampirilor, L. J. Smith.

De altfel, pe biroul meu stau teancuri de carti cu vampiri, vircolaci, zine, ingeri si tot felul de alte personaje fantastice. Din cind in cind, atunci cind imi piere inspiratia, mai rasfoiesc cite una. Sint foarte addictive! Iar cind termin cu cartile, intru pe YouTube sa vad daca a mai aparut vreun trailer din ultima ecranizare a seriei Twilight, Breaking Down.

Tot in numele documentarii am urmarit filmul care i-a facut celebri pe Robert Pattinson si Kristen Stewart. Un lucru pot sa spun: nici vampirii nu mai sint ce-au fost. Edward, de exemplu, e acest personaj romantic, care pe linga faptul ca intruchipeaza cam toate calitatile umane – frumos, bogat, tinar si inaccesibil –, pe deasupra, mai e si nemuritor! Dupa cum spun adolescentele pe forum-uri, Edward Cullen is the new shit! Ca sa nu mai zic ca sta intr-o casa superba si conduce ultimul model de Volvo! Hm, nimic nou pe YouTube, din pacate! Dar am aflat ca Bella Swan va purta la nunta cu Edward Cullen o rochie Carolina Herrera!

Ce sa zic, isteria vampirilor a atins si lumea modei. Asa se intimpla cind niste americane casnice combina educatia propriilor copii cu exersarea talentelor scriitoricesti. Si nu ma refer aici doar la cea mai bine vinduta autoare de urban fantasy de pe planeta, Stephenie Meyer, a carei serie Twilight (la noi cunoscuta sub numele de Amurg) s-a vindut in milioane de exemplare in toata lumea. Pe cararea succesului, deschisa de Anne Rice, autoarea celebrului Interviu cu un vampir din seria Cronicile vampirilor, au pasit sprinten multe surate, gata sa reinventeze mitul gotic al vampirilor si sa brodeze cu fantezie un intreg univers guvernat de legi, ierarhii si simboluri si sa se imbogateasca peste noapte.

Psihoterapeutul Anca Maftei confirma ca romanele de acest tip „sint instrumente excelente de comunicare cu copiii. Metafora terapeutica, in limbajul de specialitate, este una dintre cele mai puternice ustensile de lucru cu instantele psihice ale individului. Astfel, mamele interesate de educatia autentica dezvolta adevarate metode de a accesa lumea interioara a copiilor lor. O pacienta mi-a spus, la un moment dat, ca fiul ei este pasionat de Star Wars si ca, vizionind alaturi de el filmele respective, a putut sa-l faca sa inteleaga mai bine decit prin orice alta modalitate diferenta dintre bine si rau. Autoarele despre care vorbim si-au dat seama de aceste lucruri si imbina, intr-un mod elegant, educatia copiilor cu recreerea'.

Popularitatea acestor romane poate fi explicata in multe feluri. Octavian e ceea ce ai putea numi un cititor avizat. Consuma minimum zece carti pe luna si, lasind la o parte cantitatea, scrie niste recenzii foarte inspirate pe blog-ul sau, joacadeamine.ro. In materie de urban fantasy, si-a inceput ucenicia cu Neil Gaiman, dupa care a cochetat cu Stephenie Meyer, Lauren Kate, Maggie Stiefvater si Suzanne Collins. „Acestia, mai putin Neil Gaiman, care este un maestru al oricarui gen literar ce-i capteaza atentia creativa, se bucura si de un avantaj aparte: traiesc si scriu intr-un climat pe care il anima un public cititor ahtiat dupa literatura urban fantasy, publica mult si pot sa-si gestioneze arsenalul literar in functie de trend-urile bifate de cititori.'

La noi, ca si in alte parti, genul acesta de literatura e privit cu scepticism de mediul intelectual. Octavian marturiseste ca atunci cind a pus mina pe primul volum din Twilight era si el captiv aceluiasi model de gindire. „«O lectura de aeroport», mi-am zis cind am cumparat-o, dar una care m-a facut sa-mi para rau cind am ajuns la destinatie. As mai fi vrut sa dureze citeva ore zborul, sa o termin. Apoi exista cifrele. Ca ne place sau nu, cartile Twilight s-au vindut in limba engleza in peste 100 de milioane de exemplare in ultimii 5 ani. Doar de dragul comparatiei, in intreg secolul XX s-au vindut 10-12 milioane de exemplare din Divina Commedia, in Italia.

Eu nu pot sa desconsider opinia a milioane de cititori fara sa stiu despre ce e vorba, chiar daca altii o fac automat. Nu o sa spun ca Twilight mi-a schimbat viata sau ca filonul clasic sau dimpotriva contemporan si mainstream al lecturilor mele au avut de suferit. Pur si simplu, vorbim de lecturi alternative, care iti alimenteaza entuziasmul, iti flexibilizeaza gindirea si, de ce nu, indulcesc perspectiva asupra vietii. Problema acceptarii genului nu e diferita de problemele de acceptare pe care le avem in general cu diversitatea si, pina nu sondam cauzele in interiorul fiecaruia, probabil ca nu o sa putem sa iesim pe strada cu un volum de urban fantasy in mina. Dar daca ar fi singurul lucru cu care nu putem iesi in public, nu as avea nimic de comentat!'

Se spune ca atunci cind societatea trece printr-o criza, fie ea economica sau spirituala, oamenii cauta refugiu intr-o realitate imaginara: citesc carti pline de fantezie, urmaresc filme romantice, poarta haine mai colorate si mai vaporoase. „Fantezia poate fi o metoda de evadare, fapt pozitiv intr-o societate axata pe consum, uniformizare a indivizilor si stereotipii care nu fac altceva decit sa limiteze creativitatea si, implicit, pofta de viata, motivatia si starea de bine ale individului', constata Anca Maftei. „Literatura fantasy confera copiilor, dar si adultilor, o foarte utila unealta de accesare a resurselor interioare, de depasire a limitelor constiente sau nu. Tradusa in limbaj psihanalitic, metoda aceasta transcede lupta interioara a eului cu pulsiunile noastre inconstiente, echilibrind psihicul celui care intra in relatie cu personajele. «Eroul» unei astfel de povestiri devine un alter ego al cititorului, luptele interioare deplasindu-se in aceasta lume plasmuita, obstacole de tot felul fiind astfel depasite.'

De un refugiu vorbeste si Octavian, atunci cind incearca sa explice de ce ii place acest gen literar: „Imi place in primul rind perspectiva. Traim vieti complexe, in aglomeratii urbane care nu ne lasa suficient aer pentru a respira fantezie. In al doilea rind, conventia literara, foarte vandabila de altfel, ca exista manifestari ale supranaturalului, mitologicului si legendarului in mediul nostru obisnuit de viata. Literatura urban fantasy descatuseaza monstri urbani, dar si justitiari; dovada ca avem nevoie de un contrast cu realul prea dureros si ca solutiile rationale nu sint intotdeauna primele care ne vin in minte. Apoi, in viata de zi cu zi exista cautari, dar care se lovesc de aceleasi neajunsuri biologice ale speciei. Nu putem fi ubicui, nu putem fi eterni, exista boli pe care nu le putem vindeca si sentimente care trec pe linga noi fara ca macar sa le percepem, darmite sa le intelegem. Fictiunea urban fantasy ofera un raspuns, desigur imaginar si hiperbolic de multe ori, la resemnarea oamenilor de a fi doar oameni. Sa ne imaginam numai, doi oameni pot sa se iubeasca si sa isi declare dragostea eterna, dar destinul biologic are un cuvint neiertator de spus. Si daca «intotdeauna» ar fi pentru totdeauna? E o intrebare la care realismul ne opreste inainte sa formulam o alternativa, oricit de firava. Nu acelasi lucru se intimpla in urban fantasy. Nu in ultimul rind, imi place aceasta premisa usor romantica a fictiunilor urban fantasy, aceea ca persoanele cu trasaturile cele mai sterse si aptitudinile cele mai mediocre pot fi instrumentale intr-un scenariu clasic de lupta dintre bine si rau. Nu mai e loc pentru eroi care isi descopera sau potenteaza aptitudini exemplare. Locul lor este in realitate!'.

Cu toate astea, Octavian nu este si un fan al ecranizarilor facute dupa seria Twilight. „Nu sint o persoana vizuala, de aceea deseori gasesc ecranizarile care se bazeaza pe urban fantasy suparatoare in incercarea lor de a gasi tehnici noi cu care sa redea supranaturalul intr-o maniera verosimila. Cu atit mai mult cu cit una dintre prerogativele nescrise ale scriitorilor de urban fantasy este sa nu descrie lucruri verosimile. Printre cartile despre Twilight pe care le-am citit se afla si „jurnalul de bord' al regizoarei Catherine Hardwicke, responsabila de ecranizarea primei carti a seriei. Dupa ce am citit despre sfori care transforma personaje adorabile in marionete si despre portiere de masina umplute cu chit pentru a deveni maleabile sub pumnul personajelor, nu pot sa spun ca am fost atras de vizionarea filmelor. Puterea noastra imaginativa, stimulata de cartile de urban fantasy, vede personaje ridicindu-se in zbor si infundind portiera unei masini chiar si fara aceste artificii pe care cinematografia nu stie inca sa le redea fara ca o parte din publicul spectator sa nu fie neincrezator.'

Catalina Cristescu, in schimb, a ajuns la literatura prin intermediul filmului. „Totul a inceput cu serialul True Blood. Daca inainte nu intelegeam dependentii de seriale, in scurt timp devenisem una dintre ei. Abia asteptam sa vin acasa, sa imi vad serialul favorit. Cind s-a terminat seria, pentru ca pina la urmatoarea mai erau niste luni bune, am inceput cercetarile. Cine e scenaristul, de unde vine ideea etc. Si asa am ajuns la carti. Charlaine Harris scrisese deja noua. Le-am citit pe toate in doua saptamini. A zecea urma sa apara peste circa sase luni. Evident, mi s-a deschis apetitul pentru acest tip de literatura si au urmat volumele Twilight. Acum vreau sa obtin romanele dupa care s-a facut serialul Vampire Diaries, cu care sint la zi. Prietenii mei rid de mine si spun ca sint consumatoare de carti si seriale pentru adolescenti. Dar mie imi plac. Mult! Cred ca ma atrage combinatia asta dintre real si ireal, personajele supranaturale, intriga – chiar daca uneori este previzibila. Poate este modul in care ma teleportez in copilarie, cind citeam Povesti nemuritoare sau Legendele Olimpului. Poate asa am eu grija de copilul din mine.'

Desi citite de un numar mare de adulti, cartile urban fantasy au un public format in cea mai mare parte din adolescenti. Daca fetele isi iau din romane portia de romantism, baietii gasesc suficient suspans si actiune in misterele incilcite ale supranaturalului. In multe dintre ele actiunea are loc intr-un liceu dintr-un orasel obscur sau chiar intr-o scoala de vrajitorie. Eroinele sint creionate in asa fel incit cititoarele sa se identifice pina la suprapunere cu ele.

Daca parintii rasufla usurati privindu-si copiii cu burta pe carte, psihologii se grabesc sa analizeze impactul pe care acest gen de literatura il are asupra personalitatii tinerilor. „Literatura fantasy, atit in cazul copiilor, cit si al adultilor, motiveaza persoana, prin identificarea cu anumite personaje, preluind de la acestea anumite caracteristici, calitati morale, aptitudini uneori, dar, cel mai important, preluind un mod de raportare la propria persoana, la ceilalti si la viitor. Se poate observa cu usurinta ca exista o multitudine de personaje in cadrul romanelor fantasy care «ies din tipare» din foarte multe puncte de vedere, fiecare dintre aceste personaje «gasindu-si locul» in cele din urma.'

Nu o data, puterea de fascinatie a vampirilor s-a dovedit a fi nemuritoare. Sa nu uitam ca Dracula a pus Romania pe harta turistica a lumii. In zilele noastre, vampirii scot din anonimat citeva mame-scriitoare care aleg sa isi retraiasca fanteziile din adolescenta alaturi de milioane de cititori din intreaga lume si sa faca din una dintre cele mai prost platite indeletniciri din toate timpurile un business de succes pe timp de recesiune.

Foto: Guliver

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro