Lipsa iubirii din copilărie îți strică relațiile la maturitate! Ce te împiedică să ai un partener căruia chiar să îi pese de tine

Lipsa iubirii din copilărie doare și te face să dezvolți anumite comportamente prin care te protejezi. Însă, uneori, aceste comportamente fac mai mult rău decât bine...

Unora li se pare clișeu, dar, în general, ce ni s-a întâmplat în copilărie chiar ne influențează toată viața. Iar lipsa iubirii, părinții distanți, reci, imaturi emoțional, neglijenți ne fac să fim defensivi și, implicit, să avem probleme de relaționare cu cei din jur. Și chiar dacă ne-am dori să fim într-un cuplu de lungă durată ajungem să fim instabili, să avem relații mai degrabă pasagere, scurte, ori foarte toxice.

Îți este foarte frică să te implici

Ce lecție despre iubire ai primit în copilărie? Mai degrabă una despre lipsa iubirii. Așa că nu este de mirare că acum, la maturitate, efectiv nu știi să primești dovezile sănătoase de iubire. Iar dacă nu știi să primești, nu ai nici exercițiul de a oferi. Având părinți distanți, ca să te protejezi de durerea că nu primești ce ai nevoie, ai dezvoltat niște mecanisme de detașare emoțională. Iar în prezent această detașare funcționează atât de bine, încât îți este greu să te atașezi. Mai mult, ai tendința de a repeta tiparul, și alegi pentru povești amoroase persoane reci, indisponibile, cu potențial de abuzator. Cele calde, securizante, nefiind nici pe departe atât de atractive.

Lipsa iubirii te face egoist sau zgârcit

Nu ai avut din partea părinților o iubire numai a ta, iar acum îți este greu să împarți. Dacă nu poți împărți ajungem la aceeași detașare emoțională, chiar imaturitate pe care ai văzut-o la părinții tăi. Egoismul evident că nu influențează în bine relațiile, naște tensiuni, conflicte, furie și multă frustrare.

Când încerci să amorțești lipsa iubirii

Lipsa iubirii ascunde multă suferință care duce la diverse metode de autoliniștire. Prin alcool, droguri, mâncare, shopping etc creezi iluzia stării de bine, îți faci ție rău dar și persoanelor apropiate. Calitatea vieții scade și poți avea probleme în multiple zone, inclusiv la locul de muncă.

Crezi că știi cine ești?

Ca să faci alegeri bune, sănătoase, ai nevoie să știi cine ești. Ce vrei tu, ce ai nevoie, care sunt valorile tale morale, ce e bine sau rău pentru tine. Când crești cu lipsa iubirii ca o constantă, te afli departe de identitatea ta personală, de aceste criterii de bază pentru tine și ajungi mai târziu în relații superficiale sau foarte instabile.

Depresia din umbră

Ești îndrăgostită de un coleg de serviciu, îl vezi aproape zilnic, dar nu poți să îl atingi și știi că orice îi spui e inutil. El nu se va apropia emoțional de tine. Transpune asta la un nivel de intensitate mult, mult mai ridicat în relația cu propriii părinți. Să simți să te conectezi profund cu ei, iar asta să nu se poată. Paletarul de emoții simțite capătă nenumărate nuanțe de gri până ajungi să vezi viața în negru, iar depresia se insinuează treptat.

În mod cert nimeni nu are o baghetă magică sau puteri supranaturale prin care să schimbe trecutul. Dar vestea bună este că poate fi vindecat! Doar să ai curajul să-l înfrunți. Așa vei descoperi tiparele prin care te sabotezi, mecanismele de apărare care te apără și de iubire sau oameni buni.