Iubeste-maaaaa!

„N-aveam ochi decit pentru el, dar el nici nu se uita la mine.' Asa isi incepe povestirea Adriana, o tinara de 30 de ani, subtire ca o liana, cu parul drept-drept, de culoarea castanelor si ochii verzi, cu irizatii cafenii. L-a vazut prima oara la un botez. Nu se cunosteau. El parea cu vreo zece ani mai in virsta decit ea, iar Adriana il gasea foarte atragator si… foarte distant. „Mi-am dat seama ca, daca nu fac nimic, aveam sanse sa nu-l mai vad niciodata.' Asa ca s-a decis sa ia taurul de coarne. „Cind am ajuns acasa, m-am tot intrebat ce sa fac ca sa-i stirnesc interesul. Pina la urma, m-am gindit la o trasnaie. M-am asezat la birou si i-am scris o lunga scrisoare de despartire! Doua pagini suprarealiste, in care ii spuneam ca lucrurile trebuie sa ince­te­ze, ca povestea asta nu poate continua fara a avea consecinte neplacute pentru amindoi. I-am spus ca e un barbat atra­gator, in fata caruia nu pot ramine insensibila, dar, la urma urmei, eu sint lo­godita! Asa ca ar fi mai bine sa ma lase in pace si sa nu mai insiste etc., etc. Adriana spune ca si acum ii bate inima nebuneste cind se gindeste la asta. „Era totul sau nimic: sau ma ia drept nebuna, sau ma suna. M-a sunat. Si m-a tratat ca pe o femeie usor de cucerit. In plus, am aflat ca era insurat.'

Daca intrebi o femeie ce e-n stare sa faca pentru a cuceri un barbat, raspunsul e mereu acelasi: nimic. Sau aproape. Sint putine cele care, ca Adriana, sint gata sa recunoasca faptul ca s-au straduit sa intre in gratiile unui barbat. Femeile au o memorie selectiva si orgolioasa. Le place sa creada ca ele sint cele care asteapta intotdeauna ca el sa faca primul pas – al doilea, al treilea… – inainte de a se lasa seduse. Si totusi, unele sint gata sa mearga departe – foarte departe! – pentru a-l vraji pe cel ales.

Pina la Moscova, de exemplu, ca in cazul Irinei, care e indragostita de Paul de cind erau colegi de liceu. „Se implinesc sapte ani de cind il iubesc in secret. Eram in aceeasi clasa. Cind am terminat liceul m-am inscris la Litere doar ca sa fiu la aceeasi facultate cu el. Stateam de vorba uneori, dar ochii lui treceau prin mine ca prin sticla, fara sa ma vada. Citeodata imi povestea despre prietenele lui, ca unui vechi camarad. Iar eu profitam de informatiile obtinute pentru a-i pune bete in roate si a elimina „concurenta.' Pina cind, acum sase luni, Paul a plecat pentru trei saptamini la Moscova. Intr-o zi, i-a telefonat unui prieten si i-a povestit incintat ca a cunoscut o fata care-i place si ca are de gind sa-si incerce norocul la o petrecere, simbata seara. Amicul ii povesteste, amuzat, Irinei cum se distreaza Paul la Moscova.

„N-am ezitat nici o secunda. M-am gindit: azi e marti, deci am trei zile la dispozitie ca sa ajung la Moscova. M-am imprumutat la toti prietenii ca sa-mi cumpar bilete si i-am telefonat amicului comun ca sa aflu unde este petrecerea aceea. L-am rugat sa nu-i spuna nimic lui Paul, ca sa-i fac o surpriza. |n sfirsit, am ajuns la Moscova pe la ora opt seara, am fugit la hotel, m-am schimbat si m-am dus in clubul cu pricina. Acolo m-am trezit fata in fata cu Paul, care a fost extrem de surprins sa ma vada. Iar eu am mimat uimirea cit se poate de bine. I-am spus ca nu ma asteptam sa-l intilnesc tocmai acolo. Sa-l fi vazut ce dragut era el bilbiindu-se, spunind ca e o intimplare ex­tra­ordinara sa fim amindoi acolo, mirin­du-se ca n-a stiut despre faptul ca si eu sint in Mos­cova…' In seara a­ceea, Irina si Paul s-au sarutat pentru prima data.

Fara a merge chiar asa de­­­par­te, cine n-a fa­cut ma­­­car o data ce­va, mai mult sau mai putin avuabil, pentru a cu­ce­ri un barbat? Ti-aduci amin­te cind ai mers sa cum­peri o pii­ne de la o bru­tarie din celalalt ca­pat al ora­sului, pen­­tru a-l intilni „din in­timplare'; iar prietena ta a acceptat sa aiba grija de ciinele lui in week-end, desi detesta orice fiinta care are mai mult de doua pi­cioare; ce sa mai zic de co­le­ga mea din facultate care a fost in stare sa se dea drept poeta cocai­nomana si alcoolica pentru ca-l auzise pe el spunind cit il adooora pe Rimbaud. Etc., etc. Pe scurt, o minciuna mica nu strica pentru a-l face sa crea­da ca tu esti ceea ce-si doreste. Ca nu trebuie decit sa des­chida ochii ca sa inteleaga ca tu si el sinteti una: aveti aceleasi gusturi, aceleasi pasiuni, un trecut asemanator.

„E cea mai obisnuita metoda de «a imblinzi» un barbat, explica psihologul Mihaela Tudor. „ Il faci sa creada ca sinteti la fel, ca si-a gasit jumatatea. Va amintiti vechiul mit al andro­ginului care a fost taiat de zei in doua pentru ca era prea puternic si de a­tunci isi cauta jumatatea, pentru a fi din nou intreg? Din punct de vedere psihologic, regasim aceasta poveste pretutindeni, in viata de zi cu zi. Oame­nii suporta destul de greu diferentele. Iar pentru barbati, femeia este o straina care ii umple de neliniste. Asa ca incerci sa reduci cit poti diferentele.

Livia a incercat sa aplice aceasta strategie. „Eram indragostita pina peste cap de Mihai, prietenul unui coleg. Intr-o zi, acesta a venit in vizita la birou si l-am auzit spunindu-i colegului meu ca abia asteapta sa urce pe munte. M-am aratat interesata de locul unde vrea sa mearga. El m-a intrebat daca imi place sa urc pe munte. I-am raspuns dintr-o suflare ca sint innebunita dupa asta. Atunci mi-a spus ca pleaca a doua zi cu o echipa de prie­teni alpinisti in Bucegi si ca, daca vreau, pot sa vin si eu. L-am implorat pe seful meu sa-mi dea trei zile libere si am fugit acasa sa-mi fac bagajele. Sa mai spun ca tot ce stiam eu despre munte era cum se ajunge cu masina si ce cabane sint in zona? Ce-a urmat e usor de ghicit. Totul a fost frumos pina cind au inceput sa urce. Nu, nu chiar de la inceput. Mai intii a fost idilic: iarba, floricele, apoi copaci, putin urcus, apoi a devenit din ce in mai greu.

„La un moment dat simteam ca nu mai pot sa respir, eram uda de transpiratie si ramineam mereu in urma. N-a durat prea mult pina s-au prins ca «eram la furat». Atunci a trebuit sa recunosc ca nu sint in stare sa merg mai departe. M-am intors, rosie de efort… si de rusine. Inutil sa mai spun ca Mihai n-a mai venit in vizita pe la birou si ca o lunga perioada am evitat cit am putut sa ma uit in ochii colegului meu. In ciuda faptului ca a fost o experienta cel putin jenanta, cind imi po­ves­teste despre asta, Livia nu se poate abtine sa iz­­­buc­­neasca in ris.

Nu e si cazul Cristinei, care nu se amuza deloc de ceea ce are de povestit. Ea a pus la bataie cinci ani pentru a-si atinge obiectivul. „Lucram la un post de radio local si eram obsedata de un coleg, DJ. Desigur, el nu stia nimic.I|ntr-o zi, la un chef intre colegi, am reusit sa stau de vorba mai mult cu el. Credeam ca marea clipa a sosit, dar n-a fost sa fie asa. Mi-a vorbit despre prietena lui, de munca asta care nu-i da voie sa se aseze la casa lui, de faptul ca n-a mai avut de citeva luni un week-end, in fine, despre orice numai ce asteptam eu nu. Eu eram fascinata. Ma gindeam ca nu voi ajunge niciodata sa ma iubeasca un astfel de barbat, ca nu eram la inaltimea lui. Atunci, Cristina a hotarit sa se transforme intr-o femeie care sa-i atraga atentia unui astfel de barbat. A fost o perioada deliranta. Colegii n-o mai recunosteau.

„Cre­deam ca, pentru a-i placea, trebuia sa devin la fel ca prie­tena de care imi vorbise atunci. Pentru a-l face sa vina la mine, trebuia mai intii sa merg eu spre el. Am inceput sa frecventez cluburile house, am cunoscut tot felul de personaje mai mult sau mai putin ciudate si pina la urma am sfirsit prin a filma pentru un videoclip cam deocheat. Eram gata de orice. Cel mai oribil e faptul ca asta nu a schimbat cu nimic situatia. El nu s-a indragostit de mine. |n schimb, eu m-am indepartat de prieteni si de colegi. Pina la urma, mi-am dat demisia.

Cristina e genul de fata gata de orice. „Cind o viata ajunge sa se organizeze in jurul unei astfel de obsesii, nimic nu te mai poate opri, explica Mihaela Tudor. „Investitia enorma de afectiune si de timp duce uneori la excese de natura patologica. Unele scenarii sint delirante, dar, la o privire mai atenta, destul de stereotipe: de la a dormi pe presul din fata usii domnului, pina la a-l urma­ri pas cu pas sau a-l teroriza cu telefoanele… De obicei, victima e o persoana care atrage interesul din motive profesionale: actori de cinema, vede­te de televiziune, scriitori, medici, profesori. „Situatia de­ge­nereaza atunci cind tinde sa semene a «Atractie fatala». Pentru ca unei fe­me­i ii este permis sa faca aproa­pe orice pentru a cuceri un bar­bat, atita timp cit nu face rau nimanui. Nici ei, nici altora. Am vazut femei in stare sa se sinucida, iar altele ajung sa se convinga singure ca sint iubite de acel barbat, dar cei din jur le pun bete-n roate. Iar re­zul­tatul poate fi uneori o drama, spune psihologul Mihaela Tudor.

Un alt caz de strategie impinsa la extrem: cele care apeleaza la chirurgia estetica. Majoritatea femeilor care vin intr-un astfel de cabinet o fac pentru a placea unui barbat. Unele recunosc, altele nu, dar medicii stiu pentru ca, de cele mai multe ori, ele vin focalizate pe un model fizic foarte precis. Unele vor sa faca lipoabsorbtie, altele vor sini mai mari, nas mai mic sau alte nebunii. Iar citeva sint in stare sa schimbe tot. „Nu-ti poti imagina ce poate sa faca o fe­meie pentru a cuceri un barbat!, mi-a spus un medic. Iar nevoia de a seduce este astazi din ce in ce mai mare. Nu-i de mirare ca in cabinetele de chirurgie este­tica numarul clientelor e in crestere.

Pina la urma, aproape de fiecare data e vorba de o mare lipsa de incredere in sine. „Credeam ca nu sint o persoana destul de interesanta pentru a fi iubita de el, marturiseste Cristina. „Si atunci am incercat sa ma reconstruiesc. Pe de alta parte, nu intotdeauna cea mai buna atitudine e de a astepta mereu ca barbatul de care te indra­gostesti sa faca primul pas. Uneori e necesar sa fortezi putin mina destinului. Chiar daca nu vrei s-o re­cunosti. O eroina dintr-un roman rusesc povesteste cum si-a cucerit viitorul sot. Ea statea pe marginea unei piscine, cu picioarele in apa. Cel de care se indragostise intra si se aseaza linga ea. Ii spune ca ii place foarte mult sa inoate. Ea ii raspunde: „Si mie. Atunci el ii pro­pune sa sara in apa impreuna. Ea se executa si… cade precum toporul. Evident, nu stia sa inoate. Din fericire, el era acolo si o aduce imediat la marginea piscinei. Apoi o intreaba de ce a facut asta. „Ca sa nu te deza­magesc, raspunde ea plina de candoare. Probabil ca, pentru a cuceri un barbat, vine intotdeauna un moment in care trebuie sa te arunci in apa.

Arhiva revistei ELLE

Foto: Young Couple at the Beach from Shutterstock

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK