O relație sănătoasă se clădește în doi, iar procesul demarează încă din faza întâlnirilor. Cu cât de devreme, cu atât mai bine.
O relație sănătoasă de cuplu consideri că are impact nu doar asupra vieții amoroase, ci ecoul se propagă în multiple arii. Da, poți fi foarte eficientă la serviciu și când ești nefericită, ca o manieră de a-ți ocupa mintea cu altceva, de a fugi (la propriu) de acasă prin multe ore state peste program. Reușești să departajezi domeniile în viața ta, iar asta te ajută să mergi mai departe fără să cazi în hățișul depresiei.
Și este și foarte adevărat că atunci când ești fericită, mulțumită, liniștită în cuplu, te concentrezi mai bine, ești mai atentă, ești dispusă să riști realist pe alte planuri, ai mai multe resurse pentru efort. Și cum poți ajunge la acest grad înalt de satisfacție în doi? Lângă o persoană dispusă să investească la fel de mult ca și tine, cu care ai o perspectivă comună din start sau pe care prin negociere o faceți similară.
… discuțiile sensibile chiar dacă e mai comod, chiar dacă apar în minte gânduri de autocritică, emoții de rușine sau vinovăție, furie, teamă ori resentiment. Până la urmă tocmai pe acesta din urmă nu doriți să îl creșteți. E foarte important să vorbiți despre voi, despre ce vă plasează în disconfort. Iar temerile sunt și ele hrănite prin faptul că nu testați sau verificați realitatea.
Ce înseamnă pentru fiecare dintre voi a fi într-o echipă? Notați pe o foaie criteriile ce compun definiția voastră personală. Apoi ce tipuri de comportamente confirmă această noțiune de echipă? Cum vă puteți aduce reciproc înapoi la sentimentul de echipă când vă îndepărtați de el? Ce puteți face individual când vă vine să vă detașați? Ce vă amintește în situații conflictuale că sunteți parteneri și nu inamici?
E simplu să spui că un anumit comportament e absolut normal, de bază într-o relație. Și să îl tratezi ca și cum ți se cuvine, nu e nimic deosebit. Dar orice comportament pozitiv are nevoie de întărire, mai ales dacă îți dorești să se repete. Iar aprecierea este modalitatea de a-l fixa și de a te bucura de el în continuare.
Relația este o entitate, tu una, partenerul una. Și cum împreună dezvoltați, creșteți prima entitate, la nivel individual, personal, este treaba fiecăruia să o facă. Oare în ce ar consta planul tău al grijii de sine? Dar doar al tău! Pe de altă parte, fuziunea este atunci când nu mai știi unde începi tu și unde se termină partenerul, ca și cum nu mai sunteți persoane diferite, ci sunteți contopiți într-o singură persoană. Perspectivă foarte periculoasă când nu mai ajungeți să vă recunoașteți în oglindă, când intervine plictiseala, când se declanșează o reală criză identitară. Relația e util să creeze acel cadru și confort inclusiv pentru o dezvoltare la nivel personal.
Mai ales la început de relație, prin dorința de a-l încânta pe celălalt se prea poate să apară un dezechilibru al asumării responsabilităților aferente etapei în care vă aflați. Care este perspectiva de sex rol? Poate și ea să creioneze împărțirea responsabilităților acum sau pe viitor? Ce reguli ale relației puteți stabili ca un cadru sigur și predictibil?
Foto: PR