Întrebări utile pentru a verifica dacă îți asumi contribuția la propria fericire în cuplu

Partenerul este responsabil de fericirea ta în cadrul relației? Sigur că este un element important, dar a cere și a fi atentă și la el depinde de tine.

Nu mă face fericită. Nu sunt fericită căci relația merge prost. Să fiu fericită depinde doar de partenerul meu de cuplu. Sună cunoscut? De multe ori punem pe umerii partenerului întreaga responsabilitate pentru ceea ce numim fericire în cadrul relației. Sigur, gradul de satisfacție depinde și de ceea ce se întâmplă în relație, dar aici ai și tu aportul tău. Nu este la partener întreaga putere, ci este împărțită între voi doi. Și depinde de tine dacă i-o lași lui sau îți faci vocea auzită. Apoi, este vorba și despre fericirea lui care are ecou și asupra ta.

Îi ceri?

Să îi ceri să te ia în brațe, să fie mai tandru, să îți aducă ocazional flori, să te ajute la treburile casnice, să nu te mai critice sau să nu mai facă glumele acelea deranjante. Iar lista este deschisă să completezi cu ce este valabil pentru tine. Poate te gândești că ce rost are să îi zici toate astea, că ar trebui să le facă de la sine. Da, și cu toate astea uneori mai uită sau pur și simplu nu știe ce ai tu nevoie de la el în acel moment al vieții voastre. Dacă nu atragi atenția înseamnă că e în regulă pentru tine cum se desfășoară lucrurile.

Ești în prezent?

Sau îl cerți și pentru lucruri care s-au petrecut acum luni sau ani și care acum nu mai sunt valabile? Ești în trecut sau te proiectezi mult în viitor prin scenarii negative pe care le croșetezi mental cu meticulozitate? Te bucuri de ce ai acum în relația ta? O trăiești în aici și acum?

Pe ce te concentrezi?

Ești mai atentă la ceea ce face partenerul greșit sau pe ceea ce face bine? Concentrarea pe negativ aduce cu sine o perspectivă preponderent negativă și emoțiile aferente de tristețe, dezamăgire, frustrare, furie. Asculți ceea ce îți spune el sau e ultima părere pe care o iei în seamă, iar pentru tine e mai important un feedback din exterior, de la familie, prieteni?

Ce face el pentru tine?

Hai să ieșim din zona unde porți lentile gri și să notezi pe o foaie toate lucrurile pe care le face partenerul pentru tine. Analizezi fiecare aspect sau domeniu al vieții voastre, de la treburile casnice, organizarea vacanțelor, comisioane zilnice, orice.

Ce faci tu pentru el?

Ai o listă lungă pe care ai trecute toate lucrurile pe care vrei ca el să le facă pentru tine, dar cum este cu reciprocitatea? Ce faci tu pentru partenerul tău de cuplu? Ții cont de ceea ce are nevoie, de ceea ce îți cere? Din ce rol faci? De parteneră, femeie, de mămică?

Cum gestionezi conflictele?

Îl asculți cu adevărat? Îl înțelegi? Unghiul său din care vede lucrurile e acceptat ca fiind valid? Apar lupta pentru putere, dorința de control absolut? Dacă opriți discuția o mai reluați? Inițiezi o nouă comunicare pentru a găsi soluțiile necesare? Aplici tratamentul tăcerii sau alte modalități de manipulare astfel încât el să cedeze?

Ești fidelă valorilor tale…

… sau mai degrabă spulberi aceste valori și principii, nu le iei în seamă, doar ca partenerul să fie mulțumit? Dar la tine se acumulează frustrare care la un moment dat explodează în furie precum un vulcan? Ești foarte compliantă ca el să nu îți reproșeze nimic, să iasă totul cum vrea, ca apoi exact lipsa de inițiativă să fie acuza principală?