Inteligenta emotionala

Cind psihologii au anuntat ca Sharon Stone are un coeficient de inteligenta mult mai mare ca al multor presedinti de stat, subiectul a fost indelung comentat de ziarele din intreaga lume, ca si cum frumusetea (sau talentul actoricesc) si inteligenta s-ar exclude una pe cealalta. Termenul de IQ a marcat de altfel intregul secol XX. Recent, insa, inteligenta a incetat sa mai fie singurul element determinant in aprecierea evolutiei unei persoane. Au fost introdusi alti parametri: reactia la stres, capacitatea de a intelege pro­blemelor celorlalti, stapinirea de sine.

„Inteligenta aduce precizie si obiectivitate, dar persoanele caracterizate de aceste atribute sint vazute si descrise de ceilalti ca fiind inexpresive si reci, detasate, neprietenoase. In schimb, o persoana cu inteligenta emotionala crescuta este perceputa ca fiind simpatica, comunicativa, sociabila, glumeata, naturala si dezinvolta', spune Sorin Faur, psiholog. Experienta a demonstrat ca o persoana care este extrem de inteligenta nu devine, in mod automat, leader al comunitatii din care face parte. Sau nici macar nu reuseste sa-si faca multi prieteni. Poate ajunge, de multe ori, sa fie doar un excelent „soarece de bi­blioteca'.

Astfel, nemultumiti de aplicarea „standard' a testelor IQ, care nu reuseau sa surprinda intreaga personalitate a unui om, psihologii americani au inceput sa caute, chiar din anii 20, un alt instrument de eva­luare. La inceputul anilor ‘80, Howard Gardner a scris pentru prima data despre „inteligentele multiple', incercind sa atraga atentia asupra multiplelor valente pe care poate sa le aiba personalitatea umana in relatiile cu ceilalti. 15 ani mai tirziu, un alt psiholog american, Daniel Goleman, a lansat pe piata cartea „Inteligenta emotionala”, care a devenit, in scurt timp, best-seller. Considerata de autor cheia succesului personal si profesional, inteligenta emotionala este prezentata ca fiind un amestec de stapinire de sine, empatie, gindire libera, tact si diplomatie. Pina la urma, si indemnul lui Socrate „Cunoaste-te pe tine insuti' face referire tocmai la ce este esential in inteligenta emotionala: constientizarea propriilor sen­timente in momentul in care aceste apar. „In­teligenta si experienta sint calitatile care ii fac pe oameni sa obtina un job, insa inteligenta emotionala este ingredientul care ii va face sa straluceasca apoi in ceea ce fac', spunea directorul unei companii straine de IT dupa lectura cartii Inteligenta emotionala.

Astfel, observatiile facute de psihologi si specialistii in resurse umane au demonstrat ca nu e suficient ca o persoana sa fie foarte cultivata sau foarte bine pre­gatita in domeniul in care activeaza. E posibil ca acea persoana sa fie una extrem de introvertita, care nu poate interactiona cu cei din jur sau incapabila sa ia decizii de una singura. Un studiu facut de danezul Claus Moller (presedintele companiei de training si recrutare TMI) a demonstrat ca o companie pierde de cinci ori mai multi clienti din pricina atitudinii angajatilor sai, a modului in care acestia isi dezvolta relatiile interpersonale decit din cauza calitatii produselor sau serviciilor furnizate.

Controlarea emotiilor sau mimarea sentimentelor?

Poate multi dintre noi ne-am intrebat ce ii face pe unii oameni, cu un coeficient de inteligenta mediu, sa reuseasca in cariera (in afara controversatelor „relatii, pile si cunostinte')? Sau cum de persoane inteligente nu reusesc sa avanseze pe scara profesionala? „O persoana inteligenta emotional este in primul rind capabila sa se descurce, sa obtina rezultate in situatii practice. Ea poate sa in­tuiasca mesajele implicite ale celor cu care lu­creaza, poate sa-si recunoasca si sa-si gestioneze pro­priile emotii in situatii de criza, sa fie atenta la nevoile reale ale clientilor, toate aceste aptitudini fiind factori de succes in activitatea profesionala', spune Giulio Hostina, Human Resources Manager.

Pina la un punct, a fi inteligent emotional poate insemna o manipulare a sentimentelor. Ale tale personale sau ale celorlalti. Insa doar pina la un punct. Inteligenta emotionala nu inseamna ca fericirea sau furia nu trebuie exprimate in mod liber sau ca sentimentele personale trebuie disimulate in spatele unui zimbet stereotip. Psihologii spun ca, uneori, e bine si sa tipi sau sa te enervezi. La fel de bine e sa rizi din toata inima sau sa plingi. Singura conditie este ca acea reactie sa nu aiba consecinte neplacute in activitatea ta viitoare. Ba chiar dimpotriva, sa te ajute sa obtii ceea ce vrei.

„A fi inteli­gent emotional inseamna, in primul rind, sa fii capabil sa iti gestionezi emotiile proprii de baza, respectiv bucuria, tristetea, frica si minia. Esecul in gestionarea emotiilor personale se soldeaza cu exprimarea emotiilor fara legatura directa cu situatia, lipsa de naturalete in manifestarea sentimentelor, contradictii intre ceea ce zici si ceea ce faci, senzatii permanente de frustrare sau anxietate', explica Giulio Hostina. In Inteligenta emotionala, Daniel Goleman definea aceasta capacitate de „adaptare la situatie' ca fiind un amestec fericit de constiinta de sine, altruism, motivatie personala, empatie si abilitate de a iubi si a fi iubit de colegi, prieteni sau membri ai familiei.

„Decalogul' emotivilor

Sa te cunosti cit mai bine. Sa iti controlezi emotiile. Sa le canalizezi in directia dorita pentru a-ti atinge scopul. Sa intuiesti emotiile celorlalti si sa le intelegi. Sa construiesti relatii interpersonale pozitive. Acestea sint, pe scurt, „sfaturile' pe care psihologul american Daniel Goleman le da in cartea sa Inte­ligenta emotionala (tradusa in Romania la Editura Curtea Veche) pentru ca, sustine el, in mare parte, acest tip de inteligenta este una dobindita, si nu una mostenita genetic. Si ea poate fi imbunatatita continuu. Dezvoltarea inteligentei emotionale ne va permite, astfel, sa ne punem in valoare atit aptitudinile intelectuale, cit si creativitatea, ne va asigura reusita pe plan personal (in relatiile cu ceilalti), cit si pe plan profesional.

Citindu-l pe Aristotel, Goleman spune ca cel mai important este sa stii „sa te infurii pe cine trebuie, cit trebuie, cind trebuie, pentru ceea ce trebuie si cum trebuie'. E o alta fateta a teoriei „pozitiviste' care recomanda transformarea sentimentelor negative in forte pozitive care sa ajute la atingerea scopurilor. „Inteligenta emo­tionala este acea capacitate care include autocontrolul, perseverenta, capacitatea de automotivare, zelul care ne sustine in a ne stapini impulsurile emotionale, de a ghici sentimentele cele mai ascunse ale celorlalti si de a trata cu tact o relatie cu oamenii din jurul tau', spune managerul de resurse umane. Modul in care reusesti sa „simti' ca cei din jurul tau au anumite probleme, felul in care reusesti sa-i asculti sau sa-i faci sa actioneze intr-o anumita directie utilizind la maximum „farmecul personal' (pe linga argumentele rationale) sint la fel de importante ca stapinirea nervilor intr-o situatie de criza. Pina la urma, perceperea si recunoasterea sentimentelor celorlalti este secretul unor relatii constructive cu cei din jur. Prin dezvoltarea puterii de intelegere pentru nevoile, dorintele si asteptarile celor din jur, fiind „in pielea celuilalt', fiecare persoana va reusi sa isi inteleaga mai bine propriile trairi si reactii si, in acelasi timp, va fi mai intelegatoare cu ale celorlalti.

Cum poate inteligenta emotionala sa ne garanteze succesul in cariera?

Se vorbeste de „dragoste la prima vedere'. Sau, de multe ori, spunem ca o persoana ne este antipa­tica, fara sa stim exact motivatia acestei antipatii. Evaluarea unei persoane dupa prima impresie nu este altceva decit o analiza bazata pe intuitie. Astfel, subiectivitatea, emotiile si sentimentele se regasesc in majoritatea deciziilor noastre, chiar daca incercam sa le argumentam rational si obiectiv. Ca urmare, nu doar pregatirea personala este importanta, ci si modul in care persoanele interactioneaza cu cei din jurul lor. „Mergind la un interviu de angajare ori la o intilnire de afaceri, foarte multi oameni valorosi din punct de vedere profesional impresioneaza prin siguranta de sine, dar sint mai putin capabili sa stabileasca un contact social placut. De multe ori alegem sa lucram nu cu cei mai competenti, ci cu cei care ne plac mai mult sau ne intelegem mai bine. In Romania, in functie de cerintele clientului privind calitatile necesare unui post, cel care face recrutarea de personal poate decide aplicarea unor teste care sa indice gradul de inte­ligenta emotionala a individului, de obicei in posturile care reclama abilitati de comunicare si negociere', este de parere psihologul Sorin Faur.

Coeficientul de inteligenta emotionala se masoara prin teste intocmai ca IQ-ul. Nu a devenit insa mai important ca acesta, ci doar mai la moda. „In fapt, inteligenta emotionala se defineste in relatie cu IQ-ul, motiv pentru care doar impreuna reusesc sa surprinda cu mai multa acuratete nivelul de dezvoltare intelectuala si cognitiva a unei persoane', declara Faur. Cei mai multi dintre noi reactionam (mai ales in­tr-o situatie de criza sau intr-una de stres) instinctual; mintea emotionala opereaza mult mai rapid decit cea rationala. Si o reactie gresita ne poate costa cariera sau relatia sentimentala. Exista insa si o veste buna: inteligenta emo­tionala se poate educa, putem sa ne impunem daca invatam sa ne combinam in mod fericit emotiile cu ratiunea. Dupa cum spunea Daniel Goleman, „cei mai destepti dintre noi pot cadea prada unor patimi cumplite si unor impulsuri necontrolate; persoanele cu IQ ridicat pot deveni piloti uluitor de prosti cind se afla la cirma propriei vieti'.

Arhiva revistei ELLE

Foto: Shutterstock

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK