Muzica romaneasca a trecut prin multe transformari in ultima vreme. Au aparut si au disparut trupe, s-au lansat artisti si au fost uitati altii, festivalurile care altadata aduceau glorie unor slagare usurele si eventual copiate dupa altele mult mai celebre si-au diminuat considerabil importanta. Cu toate posturile de radio si de televiziune care au inceput sa difuzeze masiv muzica romaneasca si cluburile in care au loc cintari live, peisajul s-a schimbat insa, incetul cu incetul, iar o categorie de artisti din Romania au ajuns sa atinga o reduta necucerita pina acum: recunoasterea internationala.
Scurta istorie recenta
Povestea a inceput nu demult cu O-Zone, trio-ul moldovean format in 1998 de Arsenie Todiras, Dan Balan si Radu Sirbu. Stabiliti in 2002 in Romania, baietii de la O-Zone au devenit aproape imediat staruri cu single-ul „Despre tine', o melodie repetata obsesiv, pina la saturatie, de radiouri. Urmatorul lor hit, „Dragostea din tei', a evoluat cel putin curios: un duo din Italia a facut un cover al melodiei, acesta a cucerit instantaneu posturile de radio de acolo, iar mai tirziu o casa de productie italiana a reusit sa identifice autorii melodiei initiale si a oferit grupului din Romania un contract de un an. „Dragostea din tei' a fost intiia mare reusita romaneasca in afara tarii si a prins la public atit de bine incit a ajuns pe primul loc in topurile din 12 tari europene. Popularitatea europeana a piesei nu a fost repetata si in Statele Unite, insa „Dragostea din tei' a fost indeajuns de influenta incit sa furnizeze un sample, in 2008, pentru piesa „Live Your Life', semnata de Rihanna si T.I. Iar in Japonia, albumul celor de la O-Zone s-a vindut in peste un milion de exemplare.
Mai tirziu, Morandi, duo-ul compus din Marius Moga si Andrei Ropcea, a facut furori in estul Europei, iar melodia „Angels' a devenit cea mai populara piesa in Rusia in 2008. Insa nici O-Zone si nici Morandi nu ne pregatisera pentru fenomenul pe care urma sa il declanseze Inna. „Hot' a fost lansat in 2008 si a ajuns in 2009 pe locul intii in topurile din Spania. A cistigat un disc de platina, iar mai apoi cintareata a ajuns in Top 10 in Franta cu alte patru piese: „Déjà Vu', „Amazing', „10 Minutes' si „Sun is Up'. Au urmat apoi pozitii fruntase in topurile din Rusia, Marea Britanie si Elvetia si un numar record de fani pe Facebook pentru un artist din Romania – peste 4,3 milioane. Iar Inna a fost doar cea care a dat tonul: in urma succesului ei, drumul multor alte trupe si artisti din Romania catre faima internationala a fost deschis.
Alexandra Stan, dupa debutul de la finele lui 2009, a ajuns sa isi vinda al doilea single, „Mr. Saxobeat', intr-un milion de exemplare in mai putin de un an de la lansare si a ajuns in Top 5 in mai mult de 20 de tari. Akcent, Amna, Corina, Anda Adam, Fly Project, Radio Killer si Play & Win au urcat atit in topurile din Europa, cit si in cele din India sau Dubai, iar atit ei cit si Inna, Antonia, Tom Boxer sau Raluka au concertat intens in ultimul an, din Turcia pina in Marea Britanie si din Canada pina in Qatar, conform datelor casei de productie Roton.
Reteta de succes
Popularitatea in afara tarii a unei trupe sau a unui artist din Romania este rareori doar o intimplare. In cele mai multe dintre cazuri, este un lucru pentru care echipele de promovare ale artistilor muncesc intens, dupa reteta. Explicatia e relativ simpla. Compozitorul si profesorul Romeo Cozma, cel care a infiintat prima clasa de Jazz si Muzica Usoara la Universitatea de Arte „George Enescu', crede ca muzica romaneasca atit de ascultata astazi „are succes pentru ca este accesibila, dansanta si este «fabricata» dupa «scheme», «retete», «sabloane» la moda azi. Popularitatea extraordinara se bazeaza pe strategii garantate de marketing muzical comercial, dar si pe facilitatile oferite de tehnologia media.'
Marian Dorobantu, managerul de promovare al Innei, spune despre un caz particular, adica piesa de debut „Hot', lansata in Romania in noiembrie 2008 si produsa impreuna cu Play & Win, care a ajuns in decembrie in acelasi an pe locul 5 in topurile din Romania, ca nu a fost planuita ca o reusita internationala. „Nu ne asteptam ca succesul ei sa depaseasca granitele Romaniei, dar am incercat sa valorificam cit mai bine aceasta oportunitate. Nu am putea spune ca am avut o strategie inca de la inceput, insa usor-usor s-a conturat una.' Concertele Innei in strainatate au inceput curind dupa lansarea single-ului. „Prima aparitie a fost la inceputul anului 2009 la Sopot, un festival cu traditie din Polonia, unde Inna a si cistigat locul al doilea pentru cea mai buna piesa internationala. Au urmat apoi concerte peste tot in Europa.'
Nici pentru Vika Jigulina – cintareata din Moldova stabilita in Romania, a carei piesa, „Stereo Love', compusa si produsa de Edward Maya, a cistigat titlul de Top Dance Song la Billboard Awards 2011 – faima internationala nu a facut parte din planul initial. „Orice strategie de promovare trebuie sa se bazeze pe ceva. Noi am compus piesa, iar apoi lucrurile au luat amploare, asa cum se stie. Baza noastra a fost piesa, iar apoi am elaborat o strategie pentru o mai buna comunicare.'
Evolutia muzicala a Vikai a fost ceva mai fireasca decit cea a Innei, iar cariera ei a urmat un tipar clasic. „Multa lume crede ca sint doar o simpla voce, dar putini stiu acum ca sint compozitoarea pieselor, impreuna cu Edward Maya. Am absolvit liceul de muzica in Republica Moldova, clasa chitara/pian, iar la 11 ani am cistigat primul meu trofeu in domeniul compozitiei clasice la Concursul National al Tinerilor Compozitori din Chisinau, la care au participat tineri din toata tara. Au urmat multe trofee, diplome, pe care le-am obtinut si la concursurile nationale, si la cele internationale. |n 2001 m-am mutat la Timisoara, unde am absolvit Scoala Populara de Arte, cu specializarea de sunetist, si m-am angajat DJ rezident intr-unul dintre cele mai mari cluburi din oras. A urmat o serie de petreceri si festivaluri in mai multe orase din Romania. In 2007 mi-am inceput activitatea la postul national de radio Vibe FM, cu o emisiune saptaminala. Iar in 2008 am compus piesa «Stereo Love», impreuna cu Edward. Ea a dat startul carierei mele internationale.'
Catalin Muraru, care lucreaza in industria muzicala din Romania din 1992 si conduce casa de discuri Roton, una dintre primele case independente din tara si cea care detine cea mai mare retea de distributie, crede ca sansa are putin de-a face cu reusitele internationale. „Entertaiment-ul este un business si functioneaza dupa toate regulile pe care trebuie sa le respecte orice alta industrie. Factorul hazard e inlaturat pe cit posibil prin urmarirea foarte atenta atit a trend-urilor in ceea ce tine de muzica in sine – artistic, dar si tehnic vorbind –, cit si a preferintelor publicului la nivel global. La fel cum in bursa ne ghidam dupa indici, asa si in muzica ne ghidam dupa topuri si sondaje de audienta.'
Dupa ce toate aceste aspecte sint verificate si bifate, echipa care participa la propulsarea unui proiect, de la interpret la autor si manager, se pune de acord sa produca o piesa care sa aiba toate acele ingrediente necesare, cu tot cu specificul local, care este foarte important. „Aroma speciala care vine din zona noastra, inflexiunile vocale, modul in care sint tratate beat-urile de club si, de ce nu, pasiunea cu care se compune, se cinta si se lucreaza la promovare au facut din muzica romaneasca un adevarat curent pe piata internationala a ultimilor ani. Cind productia e gata, urmeaza o activitate sustinuta de o intreaga echipa condusa la noi de Dan Muraru, managing directorul nostru, cu scopul de a convinge partenerii din lume sa sustina la rindul lor, local, fiecare productie. Avem o retea cit se poate de vasta dupa atitia ani de constructie si, implicit, avem citeva optiuni in fiecare tara. Reusim adesea sa semnam si coproductii internationale care au la baza colaborari intre artisti romani si internationali.' Iar toata aceasta tendinta de a exporta muzica este fireasca, pina la urma, crede Romeo Cozma. Asta pentru ca „piata muzicala internationala e mai „«atragatoare», adica mai banoasa decit cea romaneasca, mult prea mica pentru a fi profitabila.'
Page: 1 2