Industria grea a muzicii usoare

VEZI FOTO

POZA 1 / 3

Muzica romaneasca a trecut prin multe trans­formari in ultima vreme. Au aparut si au disparut trupe, s-au lansat artisti si au fost uitati altii, festivalurile care altadata aduceau glorie unor slagare usurele si eventual copiate dupa altele mult mai celebre si-au diminuat considerabil importanta. Cu toate posturile de radio si de televiziune care au inceput sa difuzeze masiv muzica romaneasca si cluburile in care au loc cintari live, peisajul s-a schimbat insa, incetul cu incetul, iar o categorie de artisti din Romania au ajuns sa atinga o reduta necucerita pina acum: recunoasterea inter­nationala.

Scurta istorie recenta

Povestea a inceput nu demult cu O-Zone, trio-ul moldovean format in 1998 de Arsenie Todiras, Dan Balan si Radu Sirbu. Stabiliti in 2002 in Romania, baietii de la O-Zone au devenit aproape imediat staruri cu single-ul „Despre tine', o melodie repetata obsesiv, pina la saturatie, de radiouri. Urmatorul lor hit, „Dragostea din tei', a evoluat cel putin curios: un duo din Italia a facut un cover al melodiei, acesta a cucerit instantaneu posturile de radio de acolo, iar mai tirziu o casa de productie ita­liana a reusit sa identifice autorii melodiei initiale si a ofe­rit grupului din Romania un contract de un an. „Dragostea din tei' a fost intiia mare reusita romaneasca in afara tarii si a prins la public atit de bine incit a ajuns pe primul loc in topurile din 12 tari europene. Popularitatea europeana a piesei nu a fost repetata si in Statele Unite, insa „Dra­gostea din tei' a fost indeajuns de influenta incit sa fur­nizeze un sample, in 2008, pentru piesa „Live Your Life', semnata de Rihanna si T.I. Iar in Japonia, albumul celor de la O-Zone s-a vindut in peste un milion de exemplare.

Mai tirziu, Morandi, duo-ul compus din Marius Moga si Andrei Ropcea, a facut furori in estul Europei, iar melodia „Angels' a devenit cea mai populara piesa in Rusia in 2008. Insa nici O-Zone si nici Morandi nu ne pregatisera pentru fenomenul pe care urma sa il declanseze Inna. „Hot' a fost lansat in 2008 si a ajuns in 2009 pe locul intii in topurile din Spania. A cistigat un disc de platina, iar mai apoi cintareata a ajuns in Top 10 in Franta cu alte patru piese: „Déjà Vu', „Amazing', „10 Minutes' si „Sun is Up'. Au urmat apoi pozitii fruntase in to­purile din Rusia, Marea Britanie si Elvetia si un numar record de fani pe Facebook pentru un artist din Romania – peste 4,3 milioane. Iar Inna a fost doar cea care a dat tonul: in urma succesului ei, drumul multor alte trupe si artisti din Romania catre faima internationala a fost deschis.

Alexandra Stan, dupa debutul de la finele lui 2009, a ajuns sa isi vinda al doilea single, „Mr. Saxobeat', intr-un milion de exemplare in mai putin de un an de la lansare si a ajuns in Top 5 in mai mult de 20 de tari. Akcent, Amna, Corina, Anda Adam, Fly Project, Radio Killer si Play & Win au urcat atit in topurile din Europa, cit si in cele din India sau Dubai, iar atit ei cit si Inna, Antonia, Tom Boxer sau Raluka au concertat intens in ultimul an, din Turcia pina in Marea Britanie si din Canada pina in Qatar, conform datelor casei de productie Roton.

Reteta de succes

Popularitatea in afara tarii a unei trupe sau a unui artist din Romania este rareori doar o intimplare. In cele mai multe dintre cazuri, este un lucru pentru care echipele de promovare ale artistilor muncesc intens, dupa reteta. Explicatia e relativ simpla. Compozitorul si profesorul Romeo Cozma, cel care a infiintat prima clasa de Jazz si Muzica Usoara la Universitatea de Arte „George Enescu', crede ca muzica romaneasca atit de ascultata astazi „are succes pentru ca este accesibila, dansanta si este «fabricata» dupa «sche­me», «retete», «sabloane» la moda azi. Popularitatea extraordinara se ba­zea­za pe strategii garantate de marketing muzical comercial, dar si pe fa­cilitatile oferite de tehnologia media.'

Marian Dorobantu, managerul de pro­movare al Innei, spune despre un caz particular, adica piesa de debut „Hot', lansata in Romania in noiembrie 2008 si produsa impreuna cu Play & Win, care a ajuns in decembrie in acelasi an pe locul 5 in topurile din Ro­ma­nia, ca nu a fost planuita ca o reusita internationala. „Nu ne asteptam ca succesul ei sa depaseas­ca grani­tele Romaniei, dar am incercat sa valorificam cit mai bine aceasta opor­tunitate. Nu am putea spune ca am avut o strategie inca de la inceput, insa usor-usor s-a conturat una.' Concertele Innei in strainatate au in­ceput curind dupa lansarea single-ului. „Prima aparitie a fost la inceputul anului 2009 la Sopot, un festival cu traditie din Polonia, unde Inna a si cistigat locul al doi­lea pentru cea mai buna piesa interna­tio­nala. Au urmat apoi concerte peste tot in Europa.'

Nici pentru Vika Jigulina – cin­ta­reata din Moldova stabilita in Romania, a carei piesa, „Ste­reo Love', compusa si pro­dusa de Ed­ward Maya, a cistigat titlul de Top Dance Song la Billboard Awards 2011 – faima internationala nu a facut par­te din planul initial. „Orice strategie de pro­movare trebuie sa se bazeze pe ceva. Noi am compus piesa, iar apoi lu­cru­rile au luat amploare, asa cum se stie. Baz­a noastra a fost piesa, iar apoi am ela­borat o strategie pentru o mai buna comunicare.'

Evolutia muzicala a Vikai a fost ceva mai fireasca decit cea a Innei, iar cariera ei a urmat un tipar clasic. „Multa lume cre­de ca sint doar o simpla voce, dar putini stiu acum ca sint compozitoarea pieselor, impreuna cu Edward Maya. Am absolvit liceul de muzica in Republica Moldova, clasa chitara/pian, iar la 11 ani am cisti­gat primul meu trofeu in domeniul compo­zitiei clasice la Concursul National al Tinerilor Compozitori din Chisinau, la ca­re au participat tineri din toata tara. Au ur­mat multe trofee, diplome, pe care le-am obtinut si la concursurile nationale, si la cele internationale. |n 2001 m-am mutat la Timisoara, unde am absolvit Scoala Populara de Arte, cu specializarea de sunetist, si m-am angajat DJ rezident intr-unul dintre cele mai mari cluburi din oras. A urmat o serie de petreceri si festivaluri in mai multe orase din Romania. In 2007 mi-am inceput activitatea la postul national de radio Vibe FM, cu o emisiune saptaminala. Iar in 2008 am compus piesa «Stereo Love», impreuna cu Edward. Ea a dat startul carierei mele internationale.'

Catalin Muraru, care lucreaza in industria muzicala din Romania din 1992 si conduce casa de discuri Roton, una dintre primele case independente din tara si cea care de­tine cea mai mare retea de distributie, crede ca sansa are putin de-a face cu reusitele internationale. „Entertaiment-ul este un business si functioneaza dupa toate regulile pe care trebuie sa le respecte orice alta industrie. Factorul hazard e inlaturat pe cit posibil prin urmarirea foarte atenta atit a trend-urilor in ceea ce tine de muzica in sine – artistic, dar si tehnic vorbind –, cit si a pre­ferintelor publicului la nivel global. La fel cum in bursa ne ghidam dupa indici, asa si in muzica ne ghidam dupa topuri si sondaje de audienta.'

Dupa ce toate aceste aspecte sint verificate si bifate, echipa care participa la propulsarea unui proiect, de la interpret la autor si manager, se pune de acord sa produca o piesa care sa aiba toate acele ingrediente necesare, cu tot cu specificul local, care este foarte important. „Aroma speciala care vine din zona noastra, inflexiunile vocale, modul in care sint tratate beat-urile de club si, de ce nu, pasiunea cu care se compune, se cinta si se lucreaza la promovare au facut din muzica romaneasca un adevarat curent pe piata internationala a ultimilor ani. Cind productia e gata, urmeaza o activitate sustinuta de o intreaga echipa condusa la noi de Dan Muraru, managing directorul nostru, cu scopul de a con­vinge partenerii din lume sa sustina la rindul lor, local, fiecare productie. Avem o retea cit se poa­te de vasta du­pa atitia ani de constructie si, implicit, avem citeva optiuni in fiecare tara. Reusim adesea sa semnam si coproductii internationale care au la baza colaborari intre artisti romani si in­ter­nationali.' Iar toata aceasta tendinta de a exporta muzica este fireasca, pina la urma, crede Romeo Cozma. Asta pentru ca „piata mu­zi­cala interna­tio­nala e mai „«atraga­toare», adi­ca mai ba­noasa decit cea romaneasca, mult prea mica pentru a fi profitabila.'

Publicul si feedback-ul

Cum muzica made in Romania are asa o priza in afara tarii, s-ar putea crede ca si renumele ei din tara ar fi la fel de bun, insa intre piata de la noi si cea din afara exista inca diferente. Catalin Muraru crede ca acest lucru se intimpla pentru ca „Romania a devenit un laborator si, in consecinta, multe dintre sunetele romanesti, care in Europa si nu numai sint in continuare apreciate, s-au consumat deja la noi. Aici se experimenteaza altele si e bine sa fie asa. Producatorii nostri muzicali de succes sint mereu la curent cu ce apare nou, se inspira, experimenteaza, si in felul asta rezulta single-uri foarte bune'. Si natura pieselor care ajung pe locuri fruntase in clasamentele internationale este importanta. Intrebat daca piesele sint compuse special pentru pietele din afara, Catalin Muraru spune ca mai ales cele compuse de romani si destinate unor interpreti straini sint gindite pentru astfel de piete. „Altfel, mi-e greu sa cred ca un artist roman poate sa aiba o piesa cu succes mare in afara tarii si aici sa nu puncteze deloc.'

Insa, chiar daca artistii romani fac valuri in topurile din afara tarii si sint difuzati in loop la posturile de radio, in Romania ei nu sint la fel de apreciati, ba uneori sint contestati vehement. Prestatia Innei din timpul meciului Roma­nia-Franta, una dintre putinele ei cintari in tara, a fost intimpinata cu ostilitate, si nici perso­nalitatile publice nu s-au ferit sa o critice pe artista pentru ca ar fi falsat in timpul interpretarii live. Publicul din afara tarii, la care artistii romani au o priza mult mai mare, e mult mai ingaduitor. Romeo Cozma crede ca muzica usoara roma­neasca s-a adaptat foarte bine eco­nomiei de piata si a facut un salt urias in ultimii 20 de ani, sincronizindu-se cu tendintele actuale ale muzicii comerciale mondiale. Cit despre public, „el s-a adaptat, in acelasi ritm. Cel putin publicul tinar.'

Asta in timp ce strainii, crede Catalin Muraru, „apreciaza specificul romanesc ca pe unul exotic, inedit. Vorbim aici in cele mai multe cazuri despre simplitatea liniilor vocale, poate si de un aer usor nostalgic, dar si de un instrumental elaborat, care imbina cu succes sonoritatile de ra­dio cu cele de club, care curg usor si a­trag'. Inna, desi a raspuns de fiecare data acuzatiilor aduse de artistii si de publicul din Romania, spune ca ii este foarte greu sa faca diferenta intre un public tipic romanesc si unul din afara tarii. „Am intilnit in turnee oameni care s-au ma­nifestat diferit, insa pe toti ne leaga ceva: dragostea fata de muzica. Cu orice public comunic usor, o fac prin muzica si sint fe­ricita ca pot trai aceste sentimente uni­ce.' Vika Jigulina spune, si ea, ca oamenii sint la fel peste tot, si vin la concertele ei ca sa se distreze, sa asculte muzica si sa o vada. |nsa are mici rezerve legate de pu­blicul de aici. „Difera mentalitatea si va­lorile oamenilor de la tara la tara, si vorbind de valori nu vreau sa dezvolt acest subiect, pentru ca este destul de dificil daca ma refer la poporul roman.'

Artistii romani stiu insa, de la inceput, carui public i se adreseaza. El este in cea mai mare parte unul tinar, si tocmai din acest motiv si o parte dintre strategiile lor de promovare merg tintit catre aceasta nisa. Aceasta implica in primul rind imaginea, care, desi in cazul artistelor femei pare sa fie aproape identica, func­tio­neaza cu succes. Marian Dorobantu crede ca publicul Innei este unul general, dat fiind faptul ca muzica dance s-a impus in ultimii ani pe aproape toate pietele internationale. „Stilul Innei este cu siguranta mai apreciat de tineri, de oa­menii care merg in cluburi, insa nu ne putem referi la ei ca fiind o nisa. Imaginea ei s-a creat in jurul muzicii si a performantelor obtinute. Am incercat pe cit posibil sa ne ferim de scandaluri si sa nu folosim viata privata a Innei pentru promovare.' De aceeasi parere este si Vika Jigulina. „Imaginea va fi asa cum ti-o creezi. Din pacate, eu nu am facut nimic ca sa imi promovez imaginea in Romania. Dar in afara tarii am echipa proprie de web, graficieni, fotografi, echipa de concert care ma ajuta.'

Internetul este un factor important pe scara popularitatii artistilor romani. Marian Dorobantu nu se sfieste sa spuna ca a fost chiar canalul principal de promovare si de fidelizare a fanilor Innei. „Comunicarea directa dintre artist si fan si feedback-ul imediat sint cele mai mari avantaje ale retelelor de socializare. Inna petrece foarte mult timp pe Twitter si Facebook, interac­tio­neaza zilnic cu fanii ei acolo, multi dintre ei i-au devenit prieteni si se intilneste cu ei constant la concerte.' Pentru Vika, canalul ei de YouTube a fost rampa de pe care s-a lansat – intimplator, una mai ieftina, mai precisa si mai eficienta decit alte strategii. „A­cum trei ani am urcat piesa proaspat masterizata pe canalul nostru de YouTube. In trei saptamini am avut citeva sute de mii de vizionari, performanta pe care nu o obtinut-o nici un artist roman pe vremea aceea.' Acum, piesa ei si a lui Edward Maya a strins peste 15 milioane de vizionari, in timp ce „Hot', a Innei, a adunat peste 50 de milioane pe un singur canal, iar „Mr. Saxobeat', a Alexandrei Stan, avea in septembrie peste 150 de milioane de vizualizari in total.

Ce urmeaza?

Dupa ce un artist sau o trupa din Romania ajun­ge pe primele locuri in clasamentele interna­tio­nale, viata lor nu devine neaparat mai usoara. Dincolo de reticenta cu care sint intimpinate in ta­ra astfel de succese, exista si presiunea de a ramine pe acel loc, pe acea pozitie fruntasa. „Artistul trebuie sa lucreze cu atentie la piese din ce in ce mai bune pentru a se mentine acolo, pentru ca piata este extrem de vasta', spune Catalin Muraru. „Pe­ri­colul de a fi uitat este intotdeauna, pentru oricine, indiferent de provenienta, unul real. Artistul are nevoie de o echipa buna in spate, care sa il sus­ti­na. Are nevoie de un parteneriat bun intre mana­gement si label, care sa-l propulseze acolo unde ii este locul, la maximum de potential, pe po­zitii de top, la concurenta cu marii artisti internationali, sa-i im­­­pli­­neasca visul.'

Cota crescuta din tara nu este, insa, o urmare obligatorie. „Este firesc sa se ajun­ga si la asta, dar ramine esential ca artistul sa se arate, sa-si prezinte single-urile in continuare, cu respect fata de publicul romanesc.' Partea inca mai dificila, crede Marian Dorobantu, este ca miza ajun­ge atit de mare incit „presiunile asupra artistului sint mult mai mari. Toata lumea e atenta la aparitiile, prestatiile, interviurile lui. Greselile echipei nu sint mereu observate, pe cind un artist e taxat intotdeauna pentru ele, la acest nivel'. A­cest lucru nu este valabil pentru toti artistii, insa. Vika Jigulina crede ca asta de­pinde si de asteptarile artistului de la el insusi. „Depinde de ce iti doresti pe vii­tor. Oamenii din jurul meu lucreaza cu placere pentru mine, sintem ca o fami­lie. Nu am simtit niciodata presiune asupra mea sau asupra echipei mele, pentru ca traim in armonie. De aceea si reusim sa realizam ce ne propunem.'
 

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK