Despărțirea poate fi prevestită de un set punctual de comportamente. Vreți un alt deznodământ? E timpul să depuneți efort la repararea relației.
Despărțirea nu va fi o surpriză dacă relația nu este hrănită. Ea este precum o entitate de sine stătătoare ce nu trebuie lăsată în derivă. Lăsăm lucrurile să meargă de la sine? Nu vor merge într-o direcție deloc bună, deoarece relația are nevoie de efort, indiferent cât de neplăcut sau de artificial sună. Iar o serie de semne indică foarte clar că relația voastră are probleme și reparația este imperativ necesară.
Când descoperi că partenerul te minte începi să pui la îndoială totul și te întrebi ce ți-a mai ascuns, cu ce te-a mai mințit, câtă încredere poți mai avea în el? Capitalul de încredere se șubrezește sau se distruge cu totul, iar gelozia se insinuează treptat sau brusc, apărând comportamente de control specifice. Dar nu doar gelozia în ceea ce privește o altă persoană devine cea mai mare problemă, ci faptul că începi să nu mai crezi în partener și în relația voastră.
De multe ori problemele din relație se reflectă la nivel sexual. V-ați îndepărtat atât de mult, vă confruntați cu un cumul atât de mare de sentimente negative încât evitați conștient sexul sau libidoul a scăzut considerabil și e un proces inconștient. Mai există varianta în care sexul e prezent regulat, dar intimitatea emoțională spre 0. Mai mult, evitați să petreceți timp singuri și mereu căutați să fiți în grup, în preajma altor persoane, stați foarte mult la serviciu, acasă și în general reduceți la minim interacțiunea în doi.
Problemele dintre voi nu sunt nici pe departe rezolvate. Certurile dese și intense vă consumă mult, iar conflictele în final nu primesc nicio rezolvare, nu găsiți o cale comună ok pentru amândoi. Resentimentele se adună ceea ce vă face să vă detașați emoțional unul de celălalt.
Aici nu vorbim despre o nevoie firească de solitudine, timp pentru sine, ci de vieți aproape complet separate. Mai degrabă împărțiți casa în calitate de colocatari, decât să vă împărțiți viața. Aveți activități mai mult singuri, sau și dacă plecați undeva împreună se produce o segregare în care femeile și bărbații stau separat. Încât timpul petrecut alături de partener e pe drum la dus și la întors, asta dacă nu împărțiți mașina și cu alt cuplu.
Te critică, te umilește, îți vorbește nerespectuos. Și, atenție, pentru asta nu e nevoie neapărat de cuvinte urâte, jignitoare. Inflexiunile vocii, tonalitatea, mimica, gestica sunt de multe ori la fel de grăitoare. Face asta și în public, și când sunteți singuri.
Aduci în discuție problemele voastre, ce este evident disfuncțional, dar el se enervează și începe să dea vina numai pe tine, sau evită discuția, poate chiar pleacă din încăpere sau din casă. Într-un punct curmă brusc discuția, verbal, fără să aibă intenția de a reveni asupra ei ulterior, ca și cum puterea este numai la el, decizia finală îi aparține numai lui. De fapt simți din plin acest pol de putere pe care nu este dispus să îl împartă.
Un sentiment pregnant, care te apasă. Nu te poți baza pe el și aici e vorba de dovezi concrete, practice. Lipsa afecțiunii fizice este și ea evidentă, suportul emoțional ți-l iei de la prieteni, familie de origine, nicicum de la partener.
Foto: PR