India – o aventura incredibila

Pana sa ajung sa vorbesc despre locurile incredibil de frumoase pe care le-am vazut, trebuie sa incep cu inceputul…

Sarind peste etapa de documentare (carti, Internet, statistici meteo) asupra noii mele destinatii de vacanta, „febra m-a cuprins cu vreo doua luni inainte sa plec: rezervari peste rezervari pentru viza, vaccinuri (febra tifoida, hepatita si pastile pentru malarie), dotarea minigeamantanului farmaceutic care a calatorit alaturi de mine toate cele trei saptamini, dar si a survival kit-ului pe care il credeam absolut indispensabil (aparat electric impotriva tintarilor, spray de corp anti-tintari, foarte multe tipuri de servetele si solutii dezinfectante, pelerina de ploaie „profi etc.). Excesul meu de zel s-a dovedit a fi, evident, exagerat.

Viza am obtinut-o aproape instant (in aceeasi zi), din setul de servetele dezinfectante inca mai folosesc si acum, pastilele pentru aparatul de tintari le pastrez pentru vara viitoare, nu am avut nici un fel de probleme de sanatate, pelerina de ploaie e neatinsa, dar, oricit de lipsita de incidente si de ploi a fost vacanta mea, ramin la parerea ca surprizele pot aparea oricind. Acum, ca pregatirile au fost facute, sint gata de drum!

Teoretic, pe airtie, India nu e chiar asa departe de Romania (de altfel, nici diferenta de fus orar nu e prea mare, +2 h 30). Practic, in loc sa zbori frumos vreo sase ore, trebuie sa faci cel putin o escala, care, cu o singura exceptie (Istanbulul), este in directia total opusa (Londra, Frankfurt, Helsinki etc.). Personal, am ales varianta cea mai putin costisitoare – prin Londra, cu British Airways –, asa ca, dupa un mic detur, m-am trezit intr-o miercuri dimineata in Mumbai.

In cele doua ore petrecute in aglomerata metropola indiana, nu am apucat sa vad nici un star bollywoodian, dar am reusit performanta (pe care am realizat-o mai tirziu, ce-i drept) de a parasi aeroportul international, a lua un pre-paid taxi (autoturism de pe vremea colonistilor, desigur), a parcurge cu el aproximativ 15 de kilometri (pina la aeroportul pentru zboruri interne) in 20 de minute (incredibil!), a cumpara trei bilete si chiar de a prinde avionul cu pricina pentru a ajunge la o destinatie finala, undeva in sud-vestul Indiei.

Calatorind cu elefantul, barca sau taxiul

Imediat cum aterizezi in sudul Indiei (si poate ca nu numai), ajungi instant la o concluzie evidenta: „pe cit de urite sint cladirile noi din jurul tau, cel putin pe atit de frumoasa e natura din jurul lor – lucru care te face sa treci cu usurinta peste multe aspecte mai greu de tolerat de „continentalul de rind, cum ar fi prezenta unor dealuri de gunoaie pretutindeni.

Dupa vreo citeva zile de stat in Karnataka, pot spune ca m-am „integrat cit de cit in spiritul local, pastrindu-mi, evident, statutul de turist european: mincarea mi se parea la fel de buna, dar parca mai putin iute, nu mai observam gunoaiele de pe strada, nu ma mai spalam pe dinti cu apa imbuteliata, mersesem desculta prin citeva temple, testasem o plaja destul de cunoscuta in zona si incercasem apa Oceanului Indian, vazusem (nu as putea zice ca participasem, desi eram prin multime) o sarbatoare religioasa importanta (ziua de nastere a lui Krishna la celebrul sau templu din Udupi) si observasem „in libertate o fauna intilnita anterior mai mult la circ si la zoo.

Sa calatoresti prin India cu mijloace terestre (de la elefant pina la barca sau taxi) nu este nici usor, nici rapid. In primul rind, pentru ca trebuie sa iti faci rezervare din timp ca sa prinzi un loc. In al doilea rind, acele mijloace terestre de care pomeneam se misca foaaarte incet, din diferite cauze mai mult sau mai putin scuzabile (drumuri proaste si inguste, opriri nenumarate etc.). Ca sa va faceti o idee: cu un autobuz „de lux am reusit sa parcurgem 300 de kilometri (distanta oarecum insesizabila pe harta Indiei) in 9 ore.

Oricum, a meritat efortul, pentru ca am vazut doua temple din piatra, sculptate absolut fabulos, Halebidu si Belur, construite in secolul al XII-lea de catre dinastia Hoysala. Urmatorul popas, iar pentru mine highlight-ul intregii excursii, a fost statul vecin, Kerala.

La cit de frumos este peisajul local, nu degeaba i se spune „Gods Own Country. Cred cu inversunare ca Kerala, una dintre cele mai populare destinatii turistice ale tarii, trebuie trecuta de oricine in „top 5 al destinatiilor de calatorie „macar o data in viata. De ce? Pentru ca este exotica (cel putin pentru orice european), are unele dintre cele mai frumoase plaje pe care le-am vazut, pentru ca locuitorii sint foarte simpatici si amabili, pentru ca poti sa te bucuri de „Backwaters (un lant de lacuri si lagune paralele cu Marea Arabiei), pentru ca aici masajul ayurvedic este la el acasa, la fel ca dansurile traditionale Kathakali. Si, nu in ultimul rind, pentru ca este foarte ieftin, probabil de citeva ori mai accesibil decit in oricare alta tara exotica din jur. In cele 5-6 zile petrecute in acest tarim al zeilor si al palmierilor (conform unei traduceri etimologice), pot spune ca m-am simtit cu adevarat in vacanta.

Intre noi fie vorba, daca nu mergi „la tara, in orasele mici sau in statiuni turistice, nu ai nici o sansa sa te relaxezi, chiar traversarea strazii putind deveni oricind o aventura obositoare. Daca ajungi in Kerala, nu trebuie sa ratezi o excursie cu barca prin laguna. Ca sa fiu mai explicita, barca este all-inclusive (dormitoare, bai, bucatarie, living-room si citiva indieni simpatici care sa te plimbe si sa-ti gateasca), iar laguna se aseamana, mai mult sau mai putin, cu Delta noastra intr-o varianta tropicala: un lac mare, multe canale printre tot soiul de palmieri si nesfirsite plantatii de orez.

Experienta si amintirile sint priceless; costul excursiei: aproape priceless si el (15 euro de persoana pentru 24 de ore, cu toate serviciile si mesele incluse – ce-i drept, in extrasezon). Daca plimbarea cu barca s-a terminat, deja esti mult mai destins si te poti bucura in continuare de activitatile locale obisnuite: mergi la plaja, vizitezi plantatiile de ceai din zona, mai intri in citeva temple, faci putin shopping (uleiuri esentiale, salvari si fuste in stil nepalez, ceva bijuterii etc.), vezi programul cultural specific (muzica clasica indiana, dansuri, lupte), testezi toate restaurantele din orasul in care stai si, nu in ultimul rind, profiti de binefacerile medicinei ayurveda (masaje geniale, remedii de plante, consultatii cu doctori specializati). Cu alte cuvinte, ai parte de vacanta ideala.

Trecind prin toate etapele mai sus mentionate, dupa doua saptamini de palmieri, vreme buna, ocean, plaje si multe fructe de mare, ma urc in avion si ajung in Delhi. Cum am iesit din aeroport mi-am dat seama, dupa ce fusesem atentionata in prealabil, ca „nordul nu-i ca sudul, adica metropolele agitate nu au nimic din boemia exoticelor orasele sudice. Oamenii nu mai sint chiar asa simpatici si amabili, turisti sint vazuti ca un fel de ATM-uri ambulante, preturile sint cam duble (dar oricum mai mici ca la noi) si e aproape imposibil sa-ti organizezi o excursie de unul singur, mai ales daca nu ai prea mult timp la dispozitie.

De aceea, e mai bine sa mergi la o agentie de turism (a Guvernului!) si sa-ti iei un pachet complet (taxi, sofer, cazare). Recurgind la cea din urma solutie, am reusit, in cinci zile, sa vizitez must-urile Capitalei (India Gate, Casa Indirei Gandhi, Memorialul Mahatma Gandhi, Jama Mashid, Humayun Complex si restaurantul Karim, care isi merita toata faima, Taj Mahal-ul (intr-adevar impresionant, desi nu cred ca il pot desemna cel mai frumos loc pe care l-am vizitat, poate si din cauza numarului de turisti excesiv de mare), orasul Jaipur si fabuloasa fortareata Amber din apropierea sa.

Nu ca as vrea sa fiu expeditiva cu orasele mari din nord – pentru ca, daca ai rabdare si nervi de fier, chiar ai ce vedea acolo, de la monumente istorice, la mall-uri, cafenele, restaurante si cluburi fancy –, dar pentru mine Kerala ramine pe locul intii in top 10 India. E greu de zis unde e cel mai frumos, pentru ca fiecare stat din India este atit de diferit fata de cel de linga el, pentru ca oamenii pe care ii intilnesti sint atit de diferiti intre ei si pentru ca lucrurile pe care le poti face in fiecare loc sint atit de multe si de variate. India e tara contrastelor, asta o stie toata lumea, dar mai presus, e tara tuturor posibilitatilor banuite sau nu (unde mai gasesti Coca-Cola la 0, 25 cu 0,20 lei). Situatia aceasta o transforma intr-o tara incredibila: oricit de mult te-ai documenta si te-ai informa asupra unor lucruri de acolo, de fiecare data exista ceva care o sa te surprinda. Pe unii mai mult, pe altii mai putin, depinde din ce perspectiva privesti lucrurile si viata. Daca o sa te raportezi macar un pic la valorile europene, exista mari sanse sa nu-ti placa deloc, dar daca esti deschis si accepti anumite conventii (sociale si nu numai), mai mult ca sigur o sa vrei sa te intorci.

Info

Transportul: Am cumparat biletul de avion cu o luna inainte si a costat 930 de euro (British Airways), dar daca te hotarasti din timp, poti gasi si cu 6-700 de euro (Turkish Airlines, Finnair). Companiile low-cost locale sint excelente, au preturi foarte bune (300 de lei pentru un zbor de trei ore, in conditiile in care am cumparat biletul cu doua zile inainte) si servicii bune (va recomand Jet Airways si Kingfigher Airlines). Transportul terestru, mai ales cel de stat, este extrem de ieftin: de exemplu, un drum de 200 de kilometri cu autobuzul costa 4 lei/pers. Daca vrei sa inchiriezi un taxi, pretul depinde de calitatile tale de negociator (in medie cam 300 de mii/ masina pentru un drum dus-intors de 4-5 ore). In localitati, cele mai eficiente si convenabile sint auto rickshaw-urile, trade-mark-ul auto al Indiei (un fel de scuter acoperit cu trei locuri in spate). Pretul este mic si mereu negociabil.

Cazare: De la aproape gratuita (5 lei pe noapte camera – nu am incercat-o, dar exista!) pina la cele mai scumpe hoteluri posibile; oricum exista o categorie de hoteluri budget, unde, pentru o suma modica, te poti bucura de o camera ok, cu baie, aer conditionat si nici un fel de „musafiri. In sud, preturile variaza intre 15 si 40/50 lei /noapte pentru o camera dubla (cu posibilitatea ca in locurile foarte turistice, cum e Goa, sau anumite statiuni din Kerala sa creasca considerabil in sezon, intre noiembrie-martie). In nord, preturile sint din start cam duble, dar nu exista diferente foarte mari intre sezon si extrasezon, numarul turistilor fiind constant.

Bucataria: Pentru vegetarieni e un paradis, desi in proportie de 85% e un unul cam picant; oricum, felurile sint atit de multe si de ieftine, incit orice turist isi permite sa ia masa la restaurant de doua ori pe zi si, daca chiar nu-i place ce si-a ales, sa comande altceva… In plus, in India am baut cele mai bune milk shake-uri posibile, cel mai bun suc de mango, cea mai ieftina Cola si am gustat cele mai bune fructe (mai ales bananele si nucile de cocos).

Vezi care sunt cele mai mari tari din lume!

Text si foto: Bianca Chelu

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro