În ce capcane poți cădea când partenerul tău are bagaje emoționale serioase

Cu toții avem unele bagaje emoționale, doar că la cele ale partenerului tău apar moduri de reacție care în final nu te ajută deloc.

Fiecare intră în cuplu cu anumite bagaje emoționale, inclusiv tu, nu doar partenerul. Poate fi vorba despre dependență în care fără ajutor consistent nu credeți că vă puteți descurca în ceea ce privește îndeplinirea responsabilităților obișnuite. Abandon în care apare credința că veți fi părăsiți, deprivare emoțională în care de fapt sunteți singuri și nimeni nu vă va vedea vreodată nevoile emoționale. Poate că este vorba despre protecționism în care discutăm despre o apropiere exagerată de părinți, nespecifică etapei maturității.

Ori despre credința că veți fi folosiți, înșelați, abuzați, ori inevitabil veți greși, eșua în ceea ce privește autorealizarea. Acestea sunt capcane sau răni emoționale și reprezintă doar o parte din cele existente, plus nuanțele care aduc din partea partenerului anumite comportamente. Și având în spate dorința profundă de conexiune, de a fi într-o relație, modul în care faci tu față bagajelor emoționale ale partenerului duce la o înstrăinare de propria persoană și acceptarea unui grad înalt de insatisfacție în cuplu.

Te poți pune în pericol

Și la propriu! Are probleme cu gestionarea furiei și des intră în conflicte care se soldează cu agresivitate fizică. Nu, (încă) nu manifestă agresivitate la adresa ta, dar acele conflicte deschise creează contexte în care tu ești expusă, vulnerabilă. Vă certați în mașină și conduce cu mare viteză, devine imprudent la volan. Consumă în exces alcool ori droguri, mediile în care se întâmplă asta nu sunt nici pe departe unele ok, evident nici ceea ce se petrece, iar comportamentul lui este impulsiv.

Nu evaluează corect gradul de pericol și ajungeți în situații cu potențial vătămător fizic. De exemplu, faceți o drumeție și nu respectați traseul, este unul extrem de abrupt, nu respectă interdicțiile pe care le pun cei de la Salvamont, vă prinde noaptea în pădure, nu aveți echipament adecvat sau în călătorii în străinătate nu îl interesează că puteți sau chiar ajungeți în zone periculoase pentru oricine, mai ales pentru turiști. Ce faci tu aici? Nu te uiți la ce ai nevoie, nu îi pui limite, nu ceri, nu te implici pentru tine, ești foarte compliantă și accepți ceea ce unei prietene i-ai recomanda să respingă imediat.

Pedepsirea

Credința lui este că oricine greșește trebuie aspru criticat. Și devine furios, intolerant, nerăbdător când nu îi satisfaci standardele, uită extrem de greu și cele mai mici greșeli, devine punitiv. Este un mediu greu de dus emoțional, iar pedepsele sunt variate și dureroase. Ajungi să mergi pe coji de ouă, să îți duci tu la extrem perfecționismul pentru a evita acele pedepse și critica ce macină conexiunea dintre voi și îți sabotează încet și sigur încrederea în sine. Crezi că dacă vei controla situațiile și te vei controla pe tine mai bine, totul va fi în regulă. Desigur până o dată viitoare…

Compasiunea salvatorului

Vezi ce se petrece, înțelegi cât de greu i-a fost cu părinți foarte stricți, exigenți, critici, cu părinți care l-au neglijat și tratat foarte rău. Vezi doar băiețelul acela care suferea mult și te străduiești să îl salvezi, căci povestea sa de viață te-a impresionat foarte mult. Ești determinată să îi arăți tu acum ce înseamnă iubirea, acceptarea, sprijinul, a fi important. Pe tine te lași la o parte, nu mai exiști și te sacrifici pentru partener într-un șir nesănătos de renunțări. Din nici sacrificiul nu este suficient dacă el nu își face partea lui de lucru personal, dacă el nu este hotărât să lucreze cu propriile lui tipare de gândire și comportamentale. E ca și cum te-ai duce tu la terapie în locul partenerului.