Greșeli de comunicare pe care le faci într-o ceartă cu partenerul tău

Ori de câte ori aveți o ceartă e nevoie de o igienă adecvată. Altfel nici nu rezolvați problema, vă și distanțați emoțional.

Oricine se ceartă. Și pe lângă ceea ce faceți în momentul conflictului, mai are relevanță și ceea ce faceți după. Deoarece apare o fisură în conectarea dintre voi, iar acea fisură dacă nu este reparată, ea în timp se va tot adânci până când procesul de reparare devine imposibil de realizat. Cum vă comportați după ce v-ați certat? Ce anume din ceea ce faci tu îl rănește pe partener și viceversa? De ce ai avea nevoie tu, de ce ar avea nevoie el astfel încât să simțiți că sunteți din nou în aceeași echipă, s-a restabilit unitatea dintre voi? Și, da, pentru asta este necesar să stați de vorbă onest, să vă vulnerabilizați fiecare. Iar igiena din timpul conflictului este atinsă de punctele următoare.

Ești acolo, dar nu ești acolo…

Adică ești prezentă fizic, dar emoțional complet detașată și dezinteresată. Partenerul îți explică diverse lucruri, totul pe un ton aprins, gesticulează, iar tu îl tratezi ca și cum nu îl auzi și nu ar exista lângă tine. Este o formă dureroasă de invalidare și nicidecum o strategie sănătoasă de a minimiza conflictul sau de a-l elimina.

Faci diverse lucruri

Partenerul vorbește cu tine și în timpul acesta poate că aranjezi hainele în dulap, sortezi pe culori ce trebuie să bagi la spălat, ștergi praful, cauți un film sau te uiți pe telefon ori laptop răspunzând la niște e-mailuri. Poate că stați în același loc, ori pur și simplu se plimbă după tine prin casă, în funcție de activitatea distragere pe care o realizezi. Practic nu dai atenție discuției, nu o prioritizezi, nu o consideri a fi importantă. Desigur, nici atenția ta nu este la cote maxime, iar lipsa implicării este de-a dreptul evidentă. Un partener de cuplu furios va fi alimentat suplimentar de această atitudine, iar pe lângă nemulțumirile pe care voia să ți le comunice se adaugă cea legată de maniera în care îl tratezi în aici și acum.

Îl imiți

Îi imiți tonul vocii, gesturile, repeți ceea ce îți spune, dar nu cu scopul de a integra mesajul, ca o tehnică de oglindire, ci ca o formă de persiflare. Prin asta râzi de el, îl umilești, minimizezi emoția pe care o simte și anulezi ceea ce gândește, care îi este perspectiva în relație cu problema adresată.

Îl întrerupi

Abia dacă reușește să ducă o frază până la capăt. Întreruperea este o strategie defensivă. Ai intrat în război cu el, iar întreruperile sunt partea ta de asediu, bombe lansate pentru a-i distruge expunerea. Scopul nu este să îl înțelegi, să vezi exact ce îl deranjează, ce anume cere de la tine, ce schimbări să faceți fiecare. Scopul este să-l spulberi, să se oprească.

Ba eu!

Devine un schimb ca în copilărie: ba tu ai stricat jucăria, ba tu! Ba tu mi-ai mâncat bomboana, ba nu eu, ba da. E un dialog al surzilor în care fiecare dintre voi îl învinuiește pe celălalt de câte ceva, în care atenția este mutată de la unul la celălalt. Nu mai este despre un efort comun către soluții, ci despre cât de rănit e fiecare.