Frumusete fara varsta (de Mihaela Radulescu)

In sfirsit, un studiu britanic (ca doar ele conteaza) mi-a facut (si mi-a dat) dreptate: femeile care se duc prea des la coafor, cosmetica si alte cabinete de frumusete sau intretinere fac depresii mai grave si mai frecvente decit cele care-si fac aceste operatiuni acasa sau mai rar. Ei bine, se pare ca relaxarea aia de moment, „bien-être'-ul acela temporar (si costisitor) nu se instaleaza pe termen lung, caci ar mai trebui ajutat de niste „wow'-uri din partea celor din jur, care nu prea vin cind le asteptam, de niste intimplari benefice pentru ego, de niste reusite amoroase sau profesionale.

Lasind la o parte studiul britanic si incercind sa deslusim rezultatul concret din viata fiecareia, e posibil sa descoperim ca a ne ingriji corpul si fata exagerind cu programarile la saloane nu ne aduce un plus consistent nici in felul in care aratam, nici in felul in care ne simtim sau in maniera in care sintem remarcate, complimentate. Fiecare dintre noi crede in ceva ce-i face bine: pentru unele, masajul e sfint si abordat consecvent, cu rezultate ce par vizibile; pentru altele, programarea lunara la cosmetica e trecuta in agenda pe viata; pentru altele, aparatele sofisticate care distrug celulita sau subtiaza corpul sint o minune a tehnologiei s.a.m.d.

S-ar supara pe mine toate detinatoarele de saloane de acest gen daca le-as dovedi ineficienta, dar n-am argumentele necesare si nici nu-mi doresc asa ceva. Pentru unele femei, aceste operatiuni chiar sint necesare si chiar le satisfac, mai ceva ca barbatul de acasa. Pledoaria mea e doar pentru… dozaj si mixaj. Cu alte cuvinte, cred ca asocierea acestor practici cu sportul (acela despre care multe vorbesc si pe care putine il trec in agenda la fel de dramatic ca programarea la LPG sau Cellu-M6) inseamna un limbaj mult mai pe intelesul creierului nostru, care ar sti mult mai bine ce comenzi sa transmita muschilor, epidermei, circulatiei sangvine etc.

Daca n-am exagera cu orele petrecute in cabinete de infrumusetare, am putea fi mai prezen­te la intimplari simple de viata, provocate de copiii nostri, de familie sau de prieteni buni, am putea ajunge mai des in parc cu bicicleta sau in alergare, am frecventa cu mai multa ardoare sala de sport. Traiesc intr-o lume in care femeile, in marea lor majoritate, arata incredibil la 50 de ani sau chiar peste. Stiu, e o virsta la care multe nu ne gindim serios, caci ni se pare ca n-am mai avea prea multe pretentii de la noi, de la dragoste, sex si alte impliniri de femeie in acea etapa…

Dar nu pot sa ma abtin si trebuie sa va spun ca pe toate aceste femei le vad dimineata la 7 alergind, apoi le vad seara la alta runda de alergare si gimnastica (sau yoga) si n-as vrea sa va repeziti la concluzia falsa ca ele nu muncesc sau n-au copii… TOATE muncesc, au cite 2-3 copii (cu care, nu de putine ori, ies la aceste reprize de sport) si sint foarte constiente ca, daca s-ar opri din acest ritual, ar semana cu mai toate femeile de peste 50 de ani din Romania: picioare umflate, abdomen mai mare decit fundul, varice, brate cu carnea flasca, umerii cazuti, spatele putin cocosat. Le-am intrebat ce altceva mai fac pentru siluetele acelea de adolescente si, in afara de masaje, n-am auzit nici o recomandare pentru vreun aparat care sa munceasca in locul muschilor sau care sa li se para util pentru intretinerea corporala sau chiar psihica (si ele n-au citit studiul britanic, fac pariu!).

Culmea, n-au exagerat nici cu operatiile estetice, cum cred mai toate femeile despre cele care arata prea bine. Sau poate e o forma de scuza a celor care chiar nu vor sa faca ceva concret pentru ele, ceva care sa le rezolve nu numai problemele de aparenta, dar si pe cele de esenta, de continut… Probabil ca v-am agasat suficient, dar n-as rata nici un prilej sa va enervez cu aceste sugestii si cu raspunsul corect si sincer la intrebarea pe care o aud tot mai des: ce fac de arat asa, la 42 de ani?! Raspunsul il veti intelege singure, din rindurile pe care tocmai le-ati citit…

Chiar daca nu e cu nimic originala ideea si nu am venit sa va spun nimic revolutionar, puteti decide ca revolutia incepe doar daca voi va inarmati corespunzator, daca va adaptati strategia care va vine cel mai bine si daca amestecati putin mai cistigator toate variantele pe care vi le ofera brosurile, reclamele ametitoare, legendele de bulevard si realitatea imediata a nevoilor voastre cu ideea simpla, banala, necostisitoare, pe care nimic n-o poate inlocui: miscarea.

Si pentru ca am plecat de la studiul britanic, inchei tot cu el: femeile care nu-si refuza, ocazional, un desert, care dorm minimum opt ore, care fac sport zilnic, care maninca sanatos si care sint iubite arata mereu mai tinere (chiar cu zece ani!) decit cele care fac saptaminal santuri in saloanele de infrumusetare. Dont kill the messenger!

Onorariul pentru acest articol este donat pentru ingriji­rea copiilor de la Hospice – Casa Sperantei din Brasov.
Foto: Shutterstock
 

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK