Intre notiunea romantica de prietenie dezbatuta in corespondenta unor scriitori si aceea mai pragmatica, prezenta pe retelele de socializare, Marius Chivu gaseste o sumedenie de asemanari... dar mai ales deosebiri.
„Sa comparam prietenia cu dragostea. Exista sute de lucruri interesante de spus despre dragoste. Spre exemplu: barbatii se indragostesc de femei care le amintesc de mamele lor; sau, mai degraba, se indragostesc de femei care, in acelasi timp, le amintesc si nu le amintesc de mamele lor; femei care deopotriva sunt si nu sunt mamele lor. Adevarat? Poate, poate nu. Interesant? Absolut.
Acum sa luam prietenia. Pe cine aleg barbatii drept prieteni? Pe alti barbati, cam de aceeasi varsta, cu pasiuni similare, sa zicem cartile. Adevarat? Poate. Interesant? Absolut deloc. Asta ii scrie scriitorul australian J.M. Coetzee (Premiul Nobel in 2003) prietenului sau, scriitorul american Paul Auster, in chiar prima scrisoare dintr-una dintre cele mai frumoase carti de corespondenta pe care le-am citit vreodata: Here and Now. Letters 2008-2011, netradusa in limba romana, dar pe care eu am cumparat-o de la Libraria de carte engleza Anthony Frost, unul dintre locurile mele preferate din Bucuresti.
Si mai scrie J.M. Coetzee cateva lucruri despre prietenie; spre exemplu, faptul ca, inainte de a deveni prieten cu o femeie, barbatul trebuie mai intai sa faca sex cu ea pentru a elimina tensiunea, citand un personaj dintr-un roman de Ford Madox Ford: „Ca sa poti vorbi cu o femeie, trebuie mai intai sa te culci cu ea. Paul Auster nu e de acord si, desi il citeaza pe Joubert cu o afirmatie similara: „Sa nu iei de sotie o femeie pe care n-ai alege-o ca prieten daca ar fi barbat, adauga faptul ca un barbat poate fi prieten cu o femeie atata timp cat intre cei doi nu exista atractie sexuala, lucru care este perfect posibil. Mai spune el ca, desi mariaj fara prietenie nu exista, invers e posibil, caci dragostea si prietenia nu se suprapun.
Si cei doi scriitori continua sa-si trimita scrisori vorbind astfel despre prietenie, careia ii gasesc tot felul de tipologii: prietenia care moare, prietenia intre doi oameni care nu impart aceleasi convingeri si pasiuni (prietenia din copilarie, prietenia de scoala, prietenia de birou, prietenia de familie, prietenia de circumstanta), prietenia de la distanta s.a. – existand mai multe cercuri concentrice ale prieteniei in functie de apropierea dintre cei doi. Si mai remarca ceva Coetzee si Auster, si anume faptul ca, spre deosebire de dragoste, a carei dorinta este, prin natura, ambivalenta, prietenia este directa si transparenta, taciturna, nu are nevoie de cuvinte: barbatii prieteni nu vorbesc niciodata despre ceea ce simt unul pentru celalalt, pe cand in dragoste cuvintele sunt necesare.
Intamplarea face sa fi citit aceasta carte si cele cateva scrisori dedicate prieteniei in timp ce-mi puneam eu insumi problema prieteniei pe Facebook, aceasta retea-sociala-realitate-online in care petrecem impreuna poate cel mai mult timp cu prietenii nostri. Unul dintre motivele pentru care eu insumi mi-am facut cont de Facebook a fost pentru a-mi recupera prietenii cu care simteam ca pierdusem legatura de cand toate informatiile legate de viata lor (ganduri, fotografii, preferinte muzicale, evenimente la care participau etc.) isi gasisera locul aproape exclusiv in newsfeed, si tot mai putin in telefoane sau e-mail-uri („N-am stiut ca ai facut aia sau ca ai fost acolo vs. „Daca nu esti pe Facebook… Am pus acolo.).
Acum sunt in stare sa fac un fel de tipologie a prieteniei pe Facebook: 1) prieteni vechi si apropiati, rude sau iubiti – cei care-ti dau like aproape la orice postare, care-ti comenteaza si-ti pun lucruri la tine pe wall, cu care vorbesti zilnic pe private; 2) prieteni pe cale sa-ti devina iubiti („ca sa poti face sex cu cineva care-ti place, trebuie mai intai sa-i dai friend request; „sa nu faci sex cu cineva cu care n-ai putea fi prieten pe Facebook); 3) prieteni-fantoma – cei cu care ai fost la un moment dat apropiat, va dadeati like aproape la fiecare postare etc., apoi, dintr-un motiv sau altul, acest trafic reciproc de simpatie a incetat, ti-a dat chiar unfollow; 4) prieteni de circumstanta, care ti-au cerut prietenia compulsiv, din dorinta de a strange si a-si asigura cat mai multi follower-i, dar de fapt pe ei nu-i intereseaza si ceea ce faci tu; 5) prieteni in adormire – cei care ti-au cerut prietenia, dupa care nu ti-au dat niciodata nici un like; uneori descoperi cu surprindere ca si-au inchis contul, ii stergi, ei isi reactiveaza contul, dupa care nu te mai gasesc printre prieteni si-ti cer socoteala; 6) aproape-prieteni – cei care doar ti-au dat follow sau cei carora nu le-ai confirmat friend request-ul si devin automat follower-ii tai; 7) in-sfarsit-prieteni – cei carora le-ai confirmat cererea de prietenie dupa ce o vreme i-ai ignorat (asta daca nu si-au sters cererea intre timp din mandrie sau enervare); 8) fosti prieteni – cei care, dintr-un motiv sau altul, si-au asumat pierderea prieteniei voastre si au avut curajul sa-ti dea unfriend, uneori chiar anuntandu-te; 9) ne-prieteni – cei care ti-au dat block pentru ca nu mai vor sa aiba de-a face cu tine, si nici tu cu ei, in nici un fel; si 10) [……] – sigur mi-a scapat ceva, asa ca va las pe voi sa adaugati inca o categorie, eventual trimitand-o la posta redactiei.
Aplicand judecatile lui J. M. Coetzee si Paul Auster, prietenia pe Facebook poate fi, precum dragostea, ambivalenta si, uneori, netransparenta; dar, desi nu are intotdeauna nevoie de cuvinte, necesita in permanenta gesturi, cel mai simplu fiind un deget ridicat. Cel mare.
Foto: Hand pressing social network icon on a virtual screen from Shutterstock