Câteva dintre femeile care și-au pus amprenta asupra culturii noastre naționale.
Ziua Culturii Naționale este ocazia perfectă pentru a ne aminti de câteva dintre cele mai importante femei românce din istorie, femei care au marcat cultura României, deschizătoare de drumuri și personalități care ne inspiră și astăzi.
Regina Maria mai era supranumită și „regina-artista', datorită preocupărilor legate de frumos pe care le avea. Patroană a artelor dar și ea însăși pictoriță și autoare de povești, Regina Maria a avut o viață culturală bogată. De asemenea, Regina Maria, consoarta Regelui Ferdinand, a avut un deosebit aport politic în Primul Război Mondial.
Regina Elisabeta a avut un impact imens asupra culturii din România: pe lângă faptul că era autoare de poezii, nuvele și române în mai multe limbi sub pseudonimul Carmen Sylva, regina era și protectoare a artelor și a artiștilor români, a susținut literatura românească și meșteșugurile, facilitând expunerea artizanilor români pe plan internațional.
Pictoriță româncă, Cecilia Cuțescu-Stork a marcat semnificativ cultură națională românească în perioada interbelică. Picturile murale din propria casă au făcut-o cunoscută și în acest fel ea a primit o serie de comenzi importante, printre care și o decorațiune murală de peste 100 de metri pătrați în Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București.
Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu a fost prima femeie avocat din România dar și prima femeie din Europa care a obținut licența în drept la Universitatea de la Paris. În 1891, Sarmiza Bilcescu-Alimanisteanu a fost admisă în Barou, care la acea vreme era prezidat de Take Ionescu. Mai târziu, după ce a renunțat la avocatură, Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu a fost una dintre fondatoarele Societății Domnișoarelor Române, una dintre primele organizații feministe la acea vreme, care își propunea să lupte pentru educația femeilor.
Alexandrina Cantacuzino a fost una dintre liderele feministe din România în anii 1920 și 1920. Ea era conducătoarea Consiliului Național al Femeilor din România și a Asociației Femeilor din România. Alexandrina Cantacuzino a reprezentat România la Ligă Națiunilor. Ea a dorit crearea unui partid independent al femeilor, care a și luat ființă în 1929.
Haricleea Hartulari-Darclee a fost una dintre cele mai cunoscute cântărețe de operă din România. Avea o voce de soprană extraordinară, care i-a permis să abordeze un repertoriu foarte larg de roluri. A jucat în 56 de opere, compuse de 31 de compozitori.
Mița Biciclistă era una dintre cele mai cunoscute socialites în perioada interbelică. Era faimoasă datorită frumuseții sale și datorită personalității sale nonconformiste. Ea a fost prima femeie din România care a mers pe bicicletă.
Cella Serghi a fost una dintre cele mai importante prozatoare române din perioada interbelică. Scriitoare, dar și publicistă și traducătoare, Cella Serghi a debutat în literatură cu romanul „Pânza de păianjen' și a fost susținută de scriitori faimoși din epocă precum Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu.
Fiica lui Ion Lahovary, ministru al României la Paris și soția prințului George Bibescu, Martha Bibescu a fost o romancieră, poetă, politiciană și memorialistă română. A fost, de asemenea și una dintre primele femei-mason ale României.
O altă mare pictoriță româncă, Micaela Eleutheriade era o descendentă directă din familia pictorului Gheorghe Tăttărescu. După Școala de Arte Frumoase de la București, Micaela Eleutheriade își continuă studiile la Paris. Mai târziu, se afiliază cu mișcările avangardei românești în pictură.
Deși a fost născută Mary Grant, fiind de origine scoțiană, după căsătoria cu Constantin A. Rosetti, se transformă în Maria Rosetti și devine prima femeie ziarist din România. Începând cu anul 1857, ea a colaborat, ca redactor, la diverse ziare, și a fost și editoarea publicației „Mama și copilul'.
Hortensia Papadat-Bengescu a fost o importantă prozatoare, romanicera și nuvelistă româncă din epocă interbelică. Cel care a ajutat-o să debuteze în literatură a fost Garabet Ibrăileanu. Mai târziu, Eugen Lovinescu are un aport în formarea sa ca scriitoare și orientarea sa spre romanul european modern. A fost interzisă de regimul comunist.
Una dintre cele mai importante artiste românce, considerată maestră în arta portretului și cea mai talentată femeie-sculptor din România, Milița Petrașcu a fost o artistă plastică care făcut parte din mișcarea de avangardă românească.
Una dintre cele mai cunoscute și mai renumite actrițe de teatru din România, Lucia Sturza Bulandra a și format generații întregi de actori printre care și Radu Beligan Victor Rebengiuc.
Supranumită și „pasarea maiastra' de către Nicolae Iorga în 1938, Maria Tănase a fost una dintre cele mai cunoscute interprete de muzică populară, lăutărească și teatru de revistă din România. La începutul anilor 1940, Maria Tănase a fost agentă de legătură și influență a Serviciului Special de Informații.
Foto: Instagram