Cand am sunat-o pe Mihaela Mangu, membru fondator si presedinta Asociatiei Anais, stiam doar ca vreau sa aflu mai multe despre organizatiile care ajuta victimele violentei domestice. Ce nu stiam, dar am aflat, este ca violenta are multe forme – unele mai blande, care se insinueaza usor in viata unei femei, inainte ca ea sa fie agresata fizic. Despre acestea am stat mult de vorba cu Mihaela, care mi-a spus o multime de lucruri despre organizatia pe care o conduce, dar si despre victimele care vin sa ceara informatii si ajutor de la ei.
Ne-am infiintat in 2011, la finalul anului. Probabil ca nu e nimic intamplator, pentru ca actul de infiintare a venit in ziua oficiala de lupta impotriva violentei domestice’, isi incepe Mihaela povestea. A fondat asociatia impreuna cu alte doua femei, in acte, desi la baza initiativei lor stau mult mai multe persoane. Activitatea lor a inceput cu mici campanii de informare – tocmai ce fusese modificata Legea 217/2003 si introdus primul instrument de protectie pentru victimele violentei in familie, si anume ordinul de protectie. Campaniile lor aveau, deci, despre ce sa vorbeasca. Apoi, au aparut altele – un parteneriat cu Directia Generala de Asistenta Sociala a Municipiului Bucuresti pentru victimele violentei gazduite in centrul lor, de exemplu. Iar serviciile s-au dezvoltat de la un an la altul. Acum, Mihaela imi zice ca ei nu ofera asistenta doar victimelor din Bucuresti, dar ca cele care participa la activitatile lor sunt persoane care se afla la acel moment in oras. Sunt multe lucrurile pe care cei de la Anais le pot face pentru victimele violentei, dar si pentru alte femei aflate in situatii delicate – consiliere sociala si juridica, consiliere psihologica, psihoterapie, redactarea documentelor necesare pentru emiterea ordinului de protectie, reprezentare in instanta pentru obtinerea ordinului de protectie dar si suport psihologic pentru femeile diagnosticate cu cancer de san si de col uterin.
Am intrebat-o despre aceste femei, victimele asistate de Asociatia Anais. Femeile care apeleaza la noi sunt din toate mediile sociale’, mi-a zis. Sunt si doamne care sunt persoane publice, cu educatie, si medici, si directoare de companii.’
Citeste si:
Amber Heard, Johnny Depp si alte povesti despre violenta
Conform legii, violenta in familie se manifesta sub multe forme. Sigur, violenta fizica este cea despre care se vorbeste cel mai mult, dar insultele sau expresiile degradante sunt, si ele, forme de violenta. La fel, spune legea, este si violenta psihologica, care consta in impunerea vointei personale asupra altuia, provocand suferinta sau tensiune. Sau violenta sexuala – in Romania, multe dintre femei sunt atat de obisnuite cu agresiunile sexuale, de la impunerea actelor degradante la hartuire sau viol conjugal, incat nici nu se gandesc ca ele reprezinta, in fapt, agresiuni.
Foarte multe dintre ele nu recunosc aceste forme de violenta’, imi spune Mihaela Mangu. «Eu nu sunt o victima», imi spun, «ca nu ma bate. Doar ma injura.» Si apoi imi explica cum acesta e punctul din care pornesc toate lucrurile. Treptat, tensiunea se acumuleaza si, in cele din urma, genereaza conflictul fizic. «De batut, m-a batut acum trei ani, dar nu aveam voie sa fac aia, nu imi vedeam familia, nu aveam telefonul meu»’, continua Mihaela. Apoi imi spune si despre violenta economica, definita de legea romaneasca drept interzicerea activitatii profesionale, privarea de mijloace economice – inclusiv cele de existenta primara – adica, da, hrana sau medicamente sau obiecte de uz zilnic.
Cand vorbim despre violenta economica’, spune Mihaela, vorbim despre faptul ca partenerul abuziv iti interzice sa ai un loc de munca sau, daca il ai, el este cel care gestioneaza banii familiei, te priveaza de mijloacele de subzistenta, si lucrul acesta se intampla de multe ori si femeilor care provin din medii sociale inalte. Din afara se vede ca femeia are totul, dar, de fapt, traieste cu banii numarati. Daca ai tupeul sa ceri bani trebuie sa te rogi frumos, realmente sa te milogesti, sa faci diverse lucruri pentru bani. Sunt foarte multe cazuri. O femeie imi povestea cum sotul a scuipat-o pentru ca si-a permis, din salariul ei, sa ii ia copilului niste pantofi de 70 de lei. Ea avea o ratie de cinci lei pe zi – biletul de transport si un covrig.’
Si apoi mai e si violenta sociala, prin care agresorul izoleaza victima de familie sau de comunitate, o priveaza de informatii sau ii controleaza parolele, conturile de socializare si telefonul. Si, in cele din urma, cea spirituala. Se intampla, spre exemplu, cand un membru al familiei alege o alta religie si incearca sa o impuna celuilalt, sau ii ia in deradere practicile religioase. Ideea e ca parerile tale nu conteaza si multa lume nu le recunoaste, iar cazurile astea nu se intalnesc doar intre parteneri, ci si in familia extinsa. Uite, cum mi-a spus o doamna din Moldova casatorita, pe care sotul ei o ia in deradere pentru ca este din Moldova si ii spune ca e proasta si curva, cum sunt toate moldovencele.’
Despre toate aceste lucruri vorbesc victimele care ajung la Anais ca sa se informeze. Unele, spune Mihaela, chiar inainte ca situatia sa degenereze. Incep sa isi dea seama ca traiesc intr-o situatie abuziva, iar noi le informam despre adaposturi, despre ce poate sa faca politia. Daca suna la politie, cand apelurile sunt repetate, politistii incep sa le dea numerele personale. Ei spun ca asa e mai usor, dar noi le spunem sa sune mereu la 112, pentru ca apelurile raman inregistrate si pot fi, ulterior, dovezi. Cazurile confirmate sunt dovezi care arata instantei, atunci cand nu ai alte probe, spre exemplu, ca a existat un precedent al agresiunii si ca ai solicitat ajutor in trecut.’
Astazi, intre 25 si 35 de femei apeleaza lunar la serviciile Anais. Primesc aici informatii de baza, servicii, contacte de la adaposturi. Afla ce au de facut. Cele mai multe, spune Mihaela, vin ca sa intre in baza de date, ca sa stie cineva ca au probleme’. Au tot felul de intrebari – unele se gandesc sa nu fie date disparute, asa ca li se spune ca pot sa raporteze la Politie parasirea domiciliului. Altora li se spune ce dovezi trebuie sa pregateasca pentru justitie. Altele vin la sediu sa se consulte cu un psiholog sau un avocat. Printr-un parteneriat cu Avon, unele dintre ele beneficiaza si de consiliere vocationala – si de cursuri de pregatire profesionala care le pot ajuta atunci cand trebuie sa isi ia viata de la capat.
Problema, insa, spune Mihaela, este ca toate lucrurile care trebuie facute si cu care le ajuta ei pe victime sunt chiar asa… in sarcina victimelor. Toata lumea asteapta de la victima sa faca ceva, sa isi ceara drepturile sau alte lucruri. Agresorul, conform legilor din Romania, sta si asteapta sa vada daca instanta hotaraste ca e sau nu vina lui. In plus, politistii uita, de multe ori, ce au invatat la scoala, si transpun in solutionarea cazului propriile credinte si valori. Ii mai auzi zicand: «Merita sa ii faceti plangere penala daca v-a injurat? Daca ajunge la puscarie? Ce faceti cu copiii?» Se intampla de multe ori cand cazul interfereaza cu propriile credinte si stereotipuri.’ Si nici restul autoritatilor nu sunt fara prihana cand vine vorba despre victimele violentei in familie. Avem trei cazuri in care femeile au fost omorate cu ordin de protectie. Politia, in cel putin unul dintre cazuri, a avut o reactie de genul: «ei se bat, ei se impaca» sau «ce te face sa crezi ca acum te omoara?»’.
Citeste si:
Violenta impotriva femeilor – cand statisticile devin cazuri celebre
De aceea treaba lor, la Anais, nu e cea mai simpla. Mihaela imi spune: La un moment dat aveam impresia ca facem munca asta degeaba, pentru ca este un ciclu si cumva ajungi mereu in acelasi punct, pentru ca o victima are nevoie de mai multe incercari ca sa poata sa actioneze. Ea se hraneste cu putinele momente in care agresorul este bun. Pana la urma, noi avem satisfactia faptului ca existam nu pentru a schimba lumea, ci pentru ca cei nevoiasi sa aiba unde sa apeleze. Cu cat ajung mai multi la noi, cu cat mai multe persoane vorbesc despre violenta, despre ce inseamna, despre servicii, e cu atat mai bine. Noi ne bucuram ca suntem aici sa raspundem, sa oferim informatii si sa ii ajutam pe cei care vor sa fie ajutati.’
Daca stii pe cineva care are nevoie de ajutor, gasesti mai multe detalii aici: http://www.asociatia-anais.ro.