Votul femeilor, care ne pare astăzi o normalitate, este mai recent în România decât ai fi tentată să crezi. Primele feministe din România au început să pledeze pentru votul femeilor și alte drepturi pentru femei abia la sfârșitul secolului al XIX-lea. E important, așadar, să-ți amintești că acestor femei le datorăm ceea ce suntem azi, dar și drepturile pe care le avem, și să respingi categoric orice propunere electorală care vrea să ne întoarcă în timp, negând importanța vitală a feminismului românesc pentru libertățile și drepturile de care ne bucurăm astăzi.
Practic, abia după adoptarea Constituției din 1923 votul femeilor a devenit o realitate, dar și atunci limitat și condiționat. „Legi speciale, votate cu majoritate de două treimi, vor determina condițiunile sub cari femeile pot avea exercițiul drepturilor politice. Drepturile civile ale femeilor se vor stabili pe baza deplinei egalități a celor două sexe', arăta Constituția de la acea vreme.
În 1929, votul femeilor cu vârsta de peste 21 de ani a devenit deplin în cadrul alegerilor locale, și deși Constituția din 1938 și Legea electorală au recunoscut dreptul de vot femeilor care au împlinit vârsta de 30 de ani, dictatura perioadei a însemnat că acestea nu au apucat să-l exercite. Votul universal a fost introdus pentru populația majoră, indiferent de sex, în 1946, și reafirmat de Constituția din 1991. Așadar, la 101 ani de la obținerea votului femeilor, și cu o reprezentare slabă în guvern și parlament, recomandarea noastră este să îți exerciți dreptul cu înțelepciune. Iată și câteva lucruri pe care să le iei în considerare.
În primul rând, votul femeilor poate duce în parlament sau în funcția de președinte perspectivele și nevoile noastre specifice. Asta nu înseamnă neapărat să votăm candidate femei (deși s-a dovedit că acest lucru ajută), cât mai ales să fim atente la politicile care ni se adresează și la cei sau cele care le susțin. Reprezentând o jumătate din electorat, este esențial să ne facem vocile auzite în forurile de decizie și să ne asigurăm că drepturile noastre sunt susținute și problemele noastre devin priorități.
Mai mult, votul femeilor înseamnă că noi putem fi cele care decidem cum va arăta societatea și ce viitor vor avea comunitățile noastre. De aceea este important să susținem candidate și candidați sau partide care susțin egalitatea în drepturi și oportunități dintre femei și bărbați, în speranța că vor elabora și implementa legi care protejează și promovează femeile. Votul nostru este vital și pentru a combate forme specifice de discriminare cu care ne confruntăm ca femei. Cum aproape orice femeie are experiența discriminării, hărțuirii sau unei forme de violență (fie ea fizică sau verbală, psihologică sau economică), este important să decidem să sprijinim partide și politicieni care fac din aceste lucruri priorități în programele lor.
Un alt aspect important când vine vorba despre votul femeilor este că printre principalele probleme pe care le luăm în considerare, spre deosebire de bărbați, se numără unele esențiale pentru societate: accesul la sănătate și educație. Cele mai multe femei sunt cele care fac munca de educație și îngrijire acasă, dar și cele care ocupă predominant locuri de muncă în aceste domenii, votul femeilor ar trebui așadar să ia în considerare acele aspecte din programele candidaților care privesc dreptul la sănătate și educație neîngrădit, pentru întreaga populație.
Recomandarea noastră, ca redacție alcătuită preponderent din femei, este ca votul femeilor să ia în considerare și propuneri economice ale candidaților care susțin egalitatea la locul de muncă, egalitatea salarială, care susțin concediul de maternitate și protecția la locul de muncă.
Într-o lume ideală, votul femeilor ar trebui să susțină și partidele care au mai multe candidate femei, dar România nu a ajuns acolo încă. Totuși, prin votul nostru, putem să acordăm încredere partidelor sau candidaților care și-au dovedit măcar deschiderea, dacă nu și angajamentul pentru o reprezentare egală în structurile puterii, pentru că doar astfel putem spera la politici care să ne ia în calcul nevoile specifice. Sau, când situația devine critică, să putem spera că drepturile și libertățile deja câștigate nu vor fi anulate. În final, votul nostru ar trebui să contribuie la o societate echitabilă și prosperă pentru toată lumea. Iar acesta ar putea fi gândul cu care te duci la urnă atât la alegerile parlamentare, cât și la cele prezidențiale.
Citește și:
Cum se explică victoria lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale?
Foto: Shutterstock