Exodul medicilor

In fiecare saptamina aflam din presa despre medicii romani care aleg strainatatea pentru a-si desfasura activitatea in conditii decente de munca si de viata. Din 2007 si pina la inceputul lui 2011, au parasit tara 8.000 de medici, in timp ce, in acesti patru ani, au iesit de pe bancile scolii, in urma examenului de rezidentiat, doar 7.500 de cadre medicale. Cu un buget alocat sanatatii ce ne trimite direct la coada Uniunii Europene si tot mai multe decizii manageriale care nu au facut decit sa mai dea o lovitura sistemului de sanatate subrezit, ne intrebam in mod firesc cine se va ingriji de sanatatea noastra peste citiva ani.

Profesorul Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor, este una dintre putinele voci care vorbesc despre situatia dezastruoasa in care ne aflam. „De citiva ani de zile am tras acest semnal de alarma, pe care nu l-a ascultat nimeni. Romania era oricum pe ultimul loc in Uniunea Euro­pea­na in ceea ce priveste media numarului de medici la mia de locuitori: 1,9 medici la mia de locuitori, daca ne raportam doar la cei care au terminat facultatea de medicina generala, sau 2,2 daca punem la soco­teala si medicii dentisti.' Medicii rezidenti care au parasit Ro­ma­nia ramin conectati la ce se intimpla la noi, printr-un cordon ombilical virtual. Infiintat chiar de unul dintre cei plecati, grupul Medici-Re­zidenti de pe yahoo numara aproape 1.000 de membri. Citiva dintre ei au acceptat sa ne spuna de ce au ales sa plece in strainatate si cit de greu au ajuns acolo unde sint.

Dintr-o mie de motive

Miriam Galescu si Mirabela Bodic sint doua romance rezidente in psihiatrie la Maimonides Medical Center din New York si povestesc de ce au ales America pentru a profesa. Mirabela a plecat din tara in 2007, imediat dupa terminarea fa­cultatii: „Unul din principalele motive a fost perspectiva sumbra a posturilor dupa rezidentiat. Cunosteam oa­meni care au ajuns someri sau au fost nevoiti sa se reprofileze complet dupa rezidentiat, pentru ca nu si-au gasit posturi. Un alt motiv a fost acela ca voiam sa fac psihiatrie, iar sistemul de sana­tate mintala din Romania este mult mai darimat decit cel medical in general. Am fost sincer socata uneori de ceea ce in­seamna psihiatrie in Romania'. A ales New York-ul „pentru nivelul de pregatire foarte ridicat, pentru nenumaratele resurse si pentru ca e cel mai apropiat de casa: stilul de viata este mai european, sint zbo­ruri directe spre Bucu­resti si exista o comunitate de romani de 50.000 de oameni'.

Unul dintre acesti 50 de mii de romani s-a intimplat sa fie Miriam. „Eu am plecat din cauza starii deplorabile in care se afla sistemul de sanatate in Romania. Nu ma simteam bine ca medic in Romania si stiam instinctiv ca exista undeva in lume locuri in care meseria asta ma putea face sa ma simt mindra de investitia de 18 ani in educatie pe care o facusem. Stiam ca nu vreau sa-mi duc existenta asteptind poma­na din partea pa­cien­tului si gindindu-ma daca acesta este pacientul care ma va ajuta sa-mi platesc cheltuielile pe luna respectiva. Mi-am dorit intotdeauna sa am o meserie ca oricare alta, un­de sa prestez o munca si sa fiu recompensata exact atit cit valoreaza ea. In Romania ti se spune: «Stim ca munca ta valoreaza mai mult, dar ia-ti banii singur de la pacient, noi nu ne bagam…» – o ipostaza foarte injositoare pen­tru oricine. Mi-era rusine si de mine, si de pacienti.'

Catalin are 25 de ani si e rezident in medicina de urgenta. Anul trecut a absolvit Universitatea de Medicina si Farmacie „Ca­rol Davila' din Bucuresti, iar de la 1 ia­nua­rie 2011, lucreaza in Irlanda. Decizia de a pleca a luat-o impreuna cu logodnica sa, la sfirsitul anului V de studii, iar in anul VI au trimis actele de aplicare. „Dupa ce am absolvit, am fost numit medic rezident in medicina de urgenta, avind ca centru de pregatire departamentul Smurd Flo­reas­ca, din Bucuresti. Dar viata e complexa uneori si a trebuit sa plec, cel putin pentru moment. Principalele motive care ne-au fa­cut sa luam aceasta decizie au fost urma­toarele: dorinta de a beneficia de un training organizat si realizat la un nivel inalt; curiozitatea de a vedea cum fac altii medicina si de ce o fac atit de bine; curiozitatea de a lucra intr-un sistem in care singura ta grija este sa iti faci treaba cit mai bine, stiind ca nu iti lipseste nimic; dorinta de a ne seta niste standarde inalte la care sa ne raportam in viitoa­rea noastra practica medicala; aspectul fin­an­ciar care aici compenseaza efortul de­pus; dorinta de a practica o meserie respec­tata de pacienti, lucru care in tara a pierit de mult.' A ales Irlanda dupa ce a facut o analiza a pietei medicale, argumentul decisiv fiind acela ca singura limba straina pe care o stia suficient de bine era engleza. „Am avut de ales intre Irlanda si UK. Cum peste 80% dintre colegii mei isi doreau sa plece in UK, m-am gindit ca in Irlanda concurenta este mai mica. In plus, salariile medicilor in Irlanda, raportate la nivelul de trai de aici, sint mai mari decit cele din UK. Oricum, nu a fost usor sa luam aceasta decizie. Am lasat in spate familii, bunici, prieteni. Daca ma gindesc bine, sint printre cei norocosi, pentru ca am avut sansa sa plec cu cineva alaturi. Cunosc multe cazuri de medici care sint aici singuri…'

Andrei Mihailescu este un astfel de caz. Are 30 de ani si de un an lo­cuieste despartit de viitoarea sa sotie, ramasa acasa. In Anglia e medic rezident in chirurgie generala si, intre doua operatii, ne-a povestit de ce a luat decizia de a pleca. „Sint la virsta la care imi permit sa ma aventurez in afara granitelor tarii. Am facut asta in primul rind pentru a vedea cum functioneaza un sistem medical, altul decit cel pe care il cunoscusem deja de trei ani si, bineinteles, voiam sa vad cum functio­neaza un sistem fara obstacole financiare, nu prin prisma angajatului si a veniturilor doctorilor, ci prin prisma pacientului, care are de suferit din cauza subfinantarii de la noi.'

Din fericire pentru cei care au ales Europa, diplomele cu care termina facultatea le sint recunoscute in Uniunea Euro­peana. Sint recunoscute si peste Ocean, insa pentru a fi acceptata intr-un program de rezidentiat in State, Miriam a trebuit sa invete pe brinci. „Studentii americani dau pe parcursul facultatii niste examene natio­nale standardizate fara de care nu poti merge mai departe. A trebuit sa sustin si eu aceleasi examene, insa ce dau ei pe parcursul a patru ani, eu am invatat intens in doi. Dupa ce mi-am dat examenele, am mers la interviuri si am fost acceptata la mai multe programe de rezidentiat in psihiatrie, dint­re care eu am ales unul.'

Vasile Astarastoae rezuma si el motivele plecarilor masive din ultimii ani: „Prima lor motivatie este ca nu se pot realiza profesional, mai ales la inceput de cariera. A doua motivatie o reprezinta conditiile de viata pe care le ofera Romania. Un medic tinar care se duce intr-un orasel sau intr-un sat este invatat cu un anumit stil de viata. Or acolo nu are unde sa iasa, nu are locuinta, nu are apa curenta, iar in spital face activi­tati care se fac la ambulatoriu. La asta se mai adauga doua noi cauze, aparute in ultimii doi ani: una e ca posturile s-au blocat – aici este paradoxul, ca ai nevoie de medici, dar blochezi posturile –, iar a doua a fost diminuarea salariilor cu peste 34%. Un tratat de medicina costa peste 300 de euro, or acesta este salariul medicului pe o luna si jumatate. Din el trebuie sa mai si traiesti'.

Mitul salariilor mari

Nu mai e un secret pentru nimeni ca un medic rezident in Romania este platit in medie cu 250-300 de euro pe luna. Care este situatia peste hotare? Miriam conside­ra ca o comparatie intre salariul unui medic din Romania si cel al unui medic de peste Ocean nu isi are rostul, intrucit si cheltuielile sint foarte diferite: „Teoretic, primesti intre 2.800 si 3.000 de dolari in mina lunar, dar facturile sint mult mai mari. Chiria e intre 900 si 1.500 de dolari, telefonul e 100 de dolari, cablul TV + Internet inca 150, mincarea undeva pe la 400. Cu alte cuvinte, poti sa pui in fiecare luna niste bani deoparte, dar nu sume prea mari'.

Si Mira­bela recunoaste ca 2.500 de dolari e considerat a fi un salariu mic in New York. „Toata lumea asteapta sa termine rezi­dentiatul, pentru ca salariul unui medic specialist incepator este de 10.000 de dolari sau mai mult, in functie de zona si domeniu, iar posturi se gasesc usor pentru ca e mare nevoie de medici.' Andrei se abtine sa dea cifre, insa rezuma situatia sa salariala din acest moment in citeva cuvinte: „In Romania eram platit penibil, aici sint platit foarte bine'. Salariul lunar al unui senior house officer, pozitia pe care o ocupa Catalin dupa doar citeva luni de lucru in sistemul medical irlandez, este in jur de 2.600 de euro, bani in mina. Exista variatii in functie de specialitate, ore suplimentare, ore non-sociale lu­cra­te, care iti pot aduce un salariu lunar de pina la 3.000 de euro.

Dar beneficiile nu se rezuma la banii din buzunar. Conditiile de munca sint net superioare celor din Romania. „Ai toata infrastructura de care ai nevoie. Singura grija este sa iti faci meseria cit mai bine si sa fii la curent cu cele mai noi trend-uri in specia­lizarea ta. Uneori mi se pare ca fac prea multa risipa aici in sistem, insa lucrurile merg ca unse, iar pacientii sint multumiti', concluzioneaza Catalin.