Exerciții punctuale pentru a nu-ți mai vedea partenerul doar dintr-o perspectivă pesimistă

Concentrarea pe negativ nu îți va aduce nimic bun. E necesar să ieși din viziunea pesimistă pentru a nu-ți sabota relația.

E nevoie doar de o scurtă introspecție și asumare pentru a recunoaște că ești mai degrabă pesimistă decât optimistă. Ai tendința să te concentrezi pe defectele celorlalți, asta și pentru că ești foarte critică cu tine și implicit cu ei. La pachet vine și exigența ta internă, din nou proiectată în exterior. Să pui răul în față e un sport la care ești olimpică, iar ce îți alimentează și menține îngrijorările este tocmai faptul că ele nu se materializează. Nu s-a întâmplat acum, dar dacă se va întâmpla data viitoare?! Partenerul nu a făcut o greșeală imensă pentru a demonstra că e persoana nepotrivită, dar dacă va face în viitor? Și așa vigilența te ține în priză și-ți antrenezi gândirea negativă.

Un alt minus prin care îți vezi partenerul într-o manieră pesimistă e raportul superioritate versus inferioritate. Dacă la el observi doar răul, inconștient te plasezi pe o poziție superioară și pe el pe una inferioară. Îl tratezi cu aroganță, îl etichetezi de multe ori jignitor, chiar dacă doar în mintea ta. Nu e nevoie să spui cuvintele, căci limbajul corporal, grimasele te trădează. Și dacă tu ești sus, iar el undeva foarte jos, automat între voi e o mare distanță emoțională care diluează conexiunea, iar a fi în echipă e un concept la fel de îndepărtat.

Jurnalul gratitudinii

Nu e necesar să scrii zilnic un roman, ci să îți iei 5 minute și să notezi într-un jurnal creat special pentru asta 3-5 lucruri pentru care îi ești recunoscătoare partenerului tău. Și, da, să faci asta în fiecare zi a săptămânii. Nu trebuie să fie lucruri majore, ci să te antrenezi în a vedea fiecare contribuție, fiecare lucru bun pe care el îl îndeplinește. Din poziția superioară e foarte ușor să aluneci în îndreptățire, în care să ți se cuvină ceea ce face el și să nu existe apreciere.

Mulțumirile

De câte ori nu ai zis doar bine atunci când partenerul te informa despre un lucru pe care el l-a făcut? Sau nu ți se părea important și efectiv tăceai. Ori ridicai ochii în tavan și începea șirul critic, deoarece nu ți se părea complet, realizat așa cum ai fi făcut-o tu? Căci tu faci cel mai bine… Ori de câte ori apare tendința de a replica aceste comportamente, spune: mulțumesc, apreciez, e foarte frumos din partea ta, mă/ne ajută mult. Practic înlocuiești invalidarea cu validarea. Atenție la ton și la limbajul corpului.

Ce ți-a adus bucurie…

… în relație cu partenerul sau ceva ce a făcut el în relație cu altcineva și care ți s-a părut frumos. Da, este un alt tip de jurnal care te ajută să îl vezi într-o lumină mai bună, nu doar în negru. Poate că a spus o glumă la masă cu părinții tăi și tatăl tău morocănos din fire a râs din toată inima. Sau a ajutat-o pe mama ta la bucătărie. I-a dus gunoiul unei vecine în vârstă ca să nu mai coboare ea câteva etaje. S-a jucat cu animalul tău de companie sau l-a dus afară, la plimbare. A căutat în două magazine iaurturile acelea care îți plac ție mult. Cum a manifestat bunătate în relație directă cu tine?

Schimbările tale

Este o monitorizare a ceea ce ai făcut tu diferit în relație cu el, cum ai coborât tu de pe piedestal. Rămâi în rol de observator și constată cum schimbările tale determină schimbări de atitudine și la el. Ce impact negativ în cuplu, asupra ta, asupra partenerului are pesimismul? Ce lecții extragi de aici?