Ești foarte interesată de spiritualitate și consideri că ești o persoană spirituală? Atenție la aceste capcane în cuplu

Înclinația spre spiritualitate o asociezi cu echilibrul, liniștea pe toate palierele vieții, inclusiv în cuplu. Dar poți aluneca și spre moduri dezadaptative de a face față.

Conflicte interioare puternice, dezamăgiri în dragoste pe bandă rulantă, eșecuri profesionale care au devastat sufletește și nu numai, răni emoționale din copilărie care au ecou și acum la zeci de ani distanță. Acestea, asociate cu o dorință de dezvoltare, de evoluție personală au deschis pentru mulți calea spre spiritualitate care în același timp, în unele cazuri, nu a fost integrată corect. Cartea Gândește ca un călugăr de Jay Shetty atinge acest subiect și cum să te raportezi la el ținând cont și de propriile nevoi emoționale, punând limite pentru a te proteja pe tine și a-i menține în viața ta pe cei dragi. Căci spiritualitatea percepută strâmb poate alimenta moduri dezadaptative de a face față pe care le-ai folosit o viață întreagă.

Izolarea

Călugării renunță la o viață a plăcerilor, stau în meditație și rugăciune, izolați în mânăstiri. Și poate crezi că pentru a te accesa pe tine mai corect calea este izolarea. Dar izolarea, însingurarea activează în creier exact aceeași zonă activată de durerea fizică. Iar călugării până la urmă trăiesc într-o comunitate. Nu confunda izolarea sau singurătatea cu momentele de solitudine în care să stai tu cu tine, cu emoțiile tale. Izolarea te ține departe de oamenii care te iubesc, de prieteni, familie, de partenerul de cuplu. Poți lucra la propria dezvoltare personală în timp ce ești într-o relație!

Conexiunea cu Universul

Trezire spirituală și conectarea cu Universul, la pachet cu ceea ce știi deja despre Legea atracției. A trimite în Univers un gând nu este de ajuns ca el să se și întâmple. E necesar să faci ce ține de tine, ce e în controlul tău pentru ca acel obiectiv spus privind la cer sau notat pe o foaie de hârtie să se materializeze. Apoi, atenție la ceea ce consideri a fi semne de la Univers și care ar constitui de fapt niște scuze găsite pentru a acționa într-o anumită manieră sau a trece peste ceea ce e cât se poate de clar un semnal de alarmă venit din partea partenerului.

Blândețea, generozitatea…

… acceptarea, iertarea sunt minunate și te ajută să ieși din negativitate, din pesimism, din încorsetarea mentală și chiar fizică date de gândurile care te macină sau torturează de-a dreptul. Iar ele nu intră în coliziune cu limitele ferme pe care poți să le pui cu blândețe și de care în viață e chiar nevoie. Intențiile faine din partea ta sănătoasă se pot transforma în măcinări interioare, disconfort când partea ta compliant capitulantă acceptă ceva care de fapt nu e ok pentru tine. La fel când consideri că empatia sau rezistența în fața greutăților sunt esențiale în spiritualitate și tinzi să înțelegi… mult prea mult. Da, înțelegi că și partenerul este o persoană rănită, care nu a fost învățată să iubească, să respecte, deoarece nu a avut de la cine în contextul familial din care provine. Și poți înțelege asta fără să te lași să devii carne de tun pentru el.

Conexiuni grozave

Ai cunoscut pe cineva cu care ai foarte multe în comun, poate chiar pasiunea sau aplecarea spre spiritualitate. Sau îți dorești acea conexiune specială, profundă și ajungi să confunzi atracția puternică de la început cu acea conexiune, sau interesele comune cu conexiunea care se construiește în timp.

Non-atașamentul

O persoană spirituală practică non-atașamentul pentru senzația de libertate, pentru a nu îi fi tulburată pacea interioară. Dar acest non-atașament nu înseamnă o detașare emoțională de partenerul de cuplu sau de cei dragi. Nu înseamnă a nu-ți crea confort și o siguranță materială. Non-atașamentul nu presupune să te deprivezi singură de îngrijire, înțelegere, ghidaj sau afecțiune.