E timpul să iei atitudine. Cum te trădezi singură în relația ta de cuplu

Există o serie de comportamente prin care în final te trădezi singură în cuplu. Impactul este negativ asupra ta, chiar dacă pare că protejezi relația.

Când te gândești la trădare îți vine în minte partenerul de cuplu sau un prieten, care te înșeală, te minte, profită de tine. Însă sunt situații când te trădezi și singură, tocmai dorind ca celălalt să fie bine, iar relația să înflorească. Tu ești măcinată pe interior, iar în ceea ce privește cuplul impactul este tot unul dăunător, căci nu ești acolo autentică și nici nu primești ceea ce ai nevoie. Ca atare gradul tău de satisfacție este redus semnificativ.

Îți asumi, deși nu e vina ta

Îți ceri scuze fără să ai de ce, iei asupra ta cele întâmplate. Îți absolvi de vină partenerul care în acest mod nu mai vede clar impactul faptelor sale și nu își asumă responsabilitatea. Nu are cum să facă o schimbare, deoarece nu înțelege pentru ce.

Nu îți ești ție loială…

… ci altora. Mergi până la autosacrificiu de la lucruri mici, să zicem ce film să vedeți, unde să plecați în vacanță, până la gesturi mari în care te supraîncarci crezând că celălalt nu poate să se descurce, deși e foarte capabil. Te uiți numai la nevoile celorlalți și pe alte tale le ignori cu succes.

Nu te arăți

Constant ai o mască pe care o schimbi în funcție de context. Ești ca un cameleon care își schimbă culorile, nu pentru a se ascunde, ci pentru a se integra, a mulțumi. Nu te arăți așa cum ești tu, crezând că nu vei fi plăcută și acceptată. Ai făcut asta în toate relațiile de cuplu, încât dacă privești în urmă ai fost o persoană diferită în fiecare.

Te minimizezi

Modestia e o virtute, spun unii, iar aici ea e transformată la modul în care te pui singură pe o poziție inferioară astfel încât celălalt să se simtă bine. Îți reduci aproape de 0 realizările și de multe ori eviți să te dezvolți tocmai ca diferența dintre voi să nu fie atât de mare. Chiar dacă nu te-a ajutat cu nimic, consideri succesul tău o consecință a implicării lui sau a simplei sale prezențe. Nu îți recunoști valoarea și nici nu ceri să fii tratată ca atare.

Nu te respecți

Te critici și te jignești singură, tu ești prima persoană care te tratează rău și astfel îi permiți celuilalt să facă la fel. Acțiunile tale nu indică respectul de sine, ci dimpotrivă.

Îți încalci limitele

De ele mai multe ori nu ceri ceea ce ai nevoie. Iar când pui o limită nu o respecți cu fermitate, ci o încalci chiar tu. Așadar oferi o modelare: dacă eu nu mă iau în serios, de ce ai face-o tu?