Drepturile si obligatiile in cuplu

Cu cat face mai mult sex, cu atat Cuplul viseaza la mai mult romantism

„Bunicile noastre voiau sa faca sex (scuze, buni!), dar nu primeau decit poezii si bezele. Noi visam la carti postale trimise de pe front si la buchetele de lalele albe lasate pe pervazul fe­restrei de un anonim care inca scrie cu stiloul, dar nu primim decit sex.’ Prietena mea A. isi mai aprinde o tigara – desi s-a lasat de-o luna – si continua sa-mi spuna ce o framinta. „Uneori imi doresc sa se termine petrolul mai repede, sa izbucneasca un razboi mondial si sa ma pot indragosti de un soldat care sa-mi scrie din Orientul Mijlociu scrisori de dragoste pe pa­chete de tigari. Cu stiloul.’

A. isi stinge nervoasa tigara fumata pe sfert. „Ultimul moment romantic din viata mea s-a petrecut acum 20 de ani, cind eram in tabara la mare si colegul meu de banca m-a dus pe ascuns, seara, sa-mi arate un pescarus mort pe plaja. Ne-am tinut de mina si ne-am luat la revedere de la el, desi dupa cum arata murise cu ceva timp inainte sa ajungem noi la Navodari si probabil ca nu-l cunoscusem niciodata. Aveam noua ani…

De atunci, in viata mea se repeta acelasi scenariu lipsit de romantism: ma indragostesc, el ma invita undeva, eu intreb unde, el imi spune ca e secret, eu sper sa fie o plaja cu un pescarus mort sau ceva la fel de romantic, el de fapt ma duce la restaurant, eu beau prea mult pentru ca sint emotionata, inevitabil facem sex, el imi da a doua zi un link pe YouTube cu o piesa de dragoste, eu ii dau alt link pe YouTube cu un filmulet cu doua maimute care se imbratiseaza foarte afectuos, facem sex din nou in urma­toa­rea seara de parca am fi impreuna de ani de zile si la un moment dat, dupa o luna sau doi ani, ne spunem ca vom ramine prieteni si ne despartim definitiv. si sa stii ca si prietenele mele traiesc dupa acelasi scenariu; asa ca ne adunam si ne uitam la Pacientul englez sau la Casablanca si consumam pachete intregi de servetele, apoi ne intoarcem la viata noastra ba­nala si plictisitoare in care nu avem nici cea mai mica sansa sa murim din prea multa dragoste. Sa inceapa razboiul mai repede, sa pling pe peronul din gara, sa primesc scrisori semnate cu singe, sa-mi tai buclele si sa i le trimit lui intr-un plic. De-abia astept!’

Intuitia imi spune ca lipsa de nicotina si inclinatia naturala spre bovarism o fac pe A. sa exagereze un pic incarcatura romantica a unui cadavru de pescarus si potentialul amoros al unui razboi mondial, dar exista o doza de adevar in ceea ce spune. Statisticile spun ca 31,2% dintre femeile nascute intre 1920-1944 si-au inceput viata sexuala inainte de 18 ani, in timp ce, dintre cele nascute intre 1985-1986, 94,9% au facut deja acest pas inainte de majorat. In epoca noastra, sexul a devenit mai banal decit un ceai de tei cu miere pe vreme de gripa si tot mai multi dintre noi ne simtim ca niste pescari carora li s-au furat unditele si s-au trezit direct la supermarket, la raionul de fructe de mare si peste, unde e suficient sa ceri ce vrei si primesti pe loc.

Iar faptul ca numarul partidelor de sex este invers proportional cu numarul de gesturi romantice pe care cineva le face pentru a ne cuceri nu mai este un secret pentru nimeni… Dupa lupta pentru libertatea de a face sex oricind, oricum, cu oricine, pe care au purtat-o generatii intregi de femei, iata ca nepoatele si fiicele acestora suspina si lacrimeaza atunci cind o vad pe Carrie in rochie de mireasa, amenintind astfel semnificativ suprematia sexului si dind un imbold serios romantismului. Dar noi spunem ca acest lucru nu poate lucra decit in avantajul Cuplului.

Cuplul renunta la hainele de birou pentru sortul verde de bucatarie

Puneti-va la indemina cartile de bucate, faceti-va un abonament la o revista de DIY si nu uitati sa va cumparati o pereche de papuci comozi pentru ca veti petrece mult timp in casa de-acum incolo. Traim in plin „vis domestic’ de inspiratie eco: in zilele noastre e de bonton sa ai propria gradina de legume, ca Michelle Obama, e foarte cool sa iti fabrici propriul compost, ca Julia Roberts, si nu e nimic passé sa iti prezinti cu mindrie briosele facute de tine, in bucataria ta, asa cum face rockerita Lily Vanilli.

„Nu stiu daca realizarile mele in gospodarie sint comparabile cu cele ale lui Michelle Oba­ma, dar m-as bucura sa scrii si de mine’, mi-a spus amica mea I., care da toate semnele ca traieste din plin domestic dream-ul de care va spuneam la inceput. „Acum citiva ani, nu intram in bucatarie decit ca sa ma uit pe geam si sa vad daca a venit taxiul, pentru ca acolo era singura fereastra care dadea spre strada. Apoi, asa cum stii, m-am indragostit de S., el s-a mutat la mine si am inceput sa facem prajituri. Nu pot sa-ti explic ce ne-a apucat; am facut o crema de zahar ars intr-o seara si ne-am distrat asa de bine incit am continuat si am facut tot capitolul de deserturi din cartea de bucate. Nu apucam sa le mincam, le duceam a doua zi la birou exact asa cum le scoteam din cuptor. Cel mai amuzant a fost ca mama ma suna si imi spunea ca ma nenorocesc daca o sa mai stau mult in bucatarie, tipa la telefon ca eu am o cariera in fata mea si ca n-am facut un master ca sa ajung bucatareasa. Singura care m-a inteles a fost bunica mea. Probabil ca si Lily Vanilli de care imi spui tu ar fi fost de acord cu mine.’

Miscarea slow food se ala­tura si ea „visului domestic’ pe care il traiesc cuplurile de astazi, trimitindu-le in bucatarie si in gradina cu legume din spatele casei sau pe balconul unde isi cresc plante aromatice dupa indicatiile lui Jamie Oliver. De altfel, nici criza economica mondiala nu incurajeaza pe nimeni sa mearga prea des la restaurant. Dar, indiferent de motivele pentru care ne petrecem mai mult timp in casa sau in jurul ei, pentru Cuplu e un lucru bun. Mai multa comunicare, mai mult timp impreuna, mai multa energie investita spre interior decit spre exterior. „Mama imi spune ca mai bine as mai fi facut inca un master in timpul pe care l-am petrecut in bucatarie, dar eu m-am distrat atit de bine!’ Nu am gustat niciodata vreo prajitura facuta de I., dar o cred pe cuvint si ma gindesc ca pina la urma nici nu conteaza daca era ceva de capul pra­jiturilor. Important este ca m-a intrebat de curind daca cunosc vreo bona buna, pentru ca ea si S. au de gind de aiba un copil si nu vrea ca mama ei sa se ofere sa stea in timpul liber cu copilul.