Dupa succesul pe care filme precum Vagabondul’, Lantul amintirilor’ sau O floare si doi gradinari’ l-au avut in cinematografele anilor 80 comunisti, productiile indiene de la Bollywood au inceput in ultimii ani sa fie difuzate si de televiziunile comerciale. Stim cu totii despre ce e vorba in mai toate filmele indiene produse la Bollywood: povesti de dragoste cu mult, foarte mult cantec si dans sincron in care baiatul si fata, pana ajung sa fie impreuna, trec prin numeroase piedici puse de familie sau induse de statutul social. Oameni frumosi, tineri, imbracati colorat, executand coregrafii sofisticate oriunde-i prinde viata, totul numai puritate, armonie, ideal si moralitate in numele dragostei!
Slumdog Millionaire’, mediocrul film al lui Danny Boyle premiat cu opt statuete Oscar, celebreaza, indirect, o traditie cinematografica populara care ascunde, de fapt, o realitate monstruoasa. Caci toate aceste minunate basme muzicale despre dragoste nu sunt altceva decat fantasy-uri sentimentale, evaziune si propaganda pura, metamorfoze artistice ale tragediei in patetism; toate tragand cortina divertismentului peste un crunt adevar: India este patria violurilor si a crimei impotriva femeilor!
In India, o femeie este violata la fiecare 22 de minute, iar cele mai multe fete sunt minore, cifrele oficiale ajungand la mii de cazuri anual pentru fiecare oras – numeroase violuri sunt in grup, implica rapirea si tortura si sfarsesc cu moartea victimei. Autoritatile admit ca cele mai multe cazuri raman neraportate. (Wikipedia acorda violurilor din India o pagina speciala pe care, daca sunteti slabi de inger, nu v-o recomand!)
In curand se va implini un an de la moartea tinerei studente mediciniste de 23 de ani, violata in grup intr-un autobuz (cei cinci agresori, dintre care un minor, erau in complicitate cu soferul), in timp ce prietenul ei era batut cu un levier, folosit ulterior inclusiv ca obiect de tortura sexuala. (De altfel, filmul evenimentului, asa cum a fost reconstituit de politie, depaseste orice scenariu de slasher). Moartea fetei, dupa 13 zile de spitalizare in care se punea problema mai multor transplanturi de organe, a revoltat opinia publica, starnind atunci manifestatii ample la New Delhi (statistic vorbind, capitala mondiala a violului) care cereau inasprirea pedepselor pentru agresori si asigurarea unei mai ridicate sigurante publice din partea autoritatilor. In acea perioada insa, ca sarcasm suprem al soartei maretei culturi de altadata reprezentate acum de o societate saraca si mizerabila la propriu si la figurat, violurile in grup s-au inmultit si raspandit ca o adevarata epidemie.
Pe toata durata acestui an, in conditiile in care violurile continuau sa fie inregistrate, protestele s-au intins si numeroase organizatii internationale, printre care si Natiunile Unite, au militat activ si au facut presiuni pentru schimbarea Codului Penal indian, mult prea ambiguu in a defini violul (aparent meritat de orice femeie necasatorita sau insuficient de religioasa) si foarte bland cu pedepsele pentru agresori. Un alt aspect penal privea violul marital, dat fiind ca, pana acum cateva luni, in India (ca si in comunitatile rome) fetele se aflau la dispozitia parintilor care le puteau casatori – fara consimtamant, dar legal – la varsta de 15 ani.
In ciuda tuturor acestor proteste si, in cele din urma, a modificarii Codului Penal, care acum poate condamna la moarte violatorul in cazul decesului victimei, luna trecuta, alte doua cazuri de violuri indiene, dintre care unul in grup, au facut inconjurul presei mondiale.
Acum, cand scriu acest text, cu putina vreme inainte ca revista sa fie tiparita si sa ajunga la chioscuri, cand minorul de 17 ani implicat in violul din autobuz (si care, in urma procesului, a reiesit ca a dat dovada de o bestialitate inimaginabila, imposibil de reprodus aici) tocmai este condamnat la doar trei ani de inchisoare; ziarele vorbesc, din nou, despre doua fetite indiene de sapte ani abuzate sexual la distanta de cateva zile. Unul dintre violatori a fost deja absolvit de vina de catre preoti dupa ce si-a oferit baietelul, in varsta de opt ani, drept sot pentru fetita violata. Cealalta fetita s-a ales, in schimb, cu o bancnota de zece rupii, in valoare de aproximativ 0,50 lei.
Am mai scris si alta data despre ravagiile provocate de societatile religioase orientale – primitive si bigote, puriste si sexiste etc. –, hinduse sau musulmane, ale caror traditii, reguli si precepte sunt un atentat zilnic la adresa libertatii si integritatii fizice si psihice, spirituale, civice a femeilor. Nici anumite culturi africane nu sunt mai putin violente si castratoare la propriu, mutilarea genitala a minorelor fiind inca o practica religioasa curenta (Tatiana Niculescu-Bran a si publicat anul trecut, la Editura Polirom, un roman cu acest subiect, intitulat In Tara lui Dumnezeu’), asa cum astfel de traditii absurde si violente – vanzarea si casatoria minorilor sau pedeapsa cu moartea pentru infidelitate, spre exemplu – continua sa aiba loc, tacit, si la noi in comunitatile de romi (apropo, statisticile arata ca cele mai multe femei care aleg sa faca operatii de himenoplastie apartin etniei rome, oare de ce?).
Am scris acest text la indignare – recunosc; dar, mai ales, cu frustrarea ca reusim sa facem prea putin pentru femeile din aceste parti ale lumii. O lume in care traim si care ne priveste pe toti, o lume despre care ne miram, deseori, cat de mica e!
Foto: Beautiful Indian girl in traditional Indian sari from Shutterstock