Dovezi subtile de lipsă de respect! Sunt semnale de alarmă pe care trebuie să le iei în seamă

Lipsa de respect nu înseamnă doar jigniri, grimase încărcate de dezgust sau gesturi mai mult sau mai puțin vulgare. Nuanțele sunt fine și uneori nici nu le percepi...

Nevoia de respect este o nevoie emoțională de bază, încât nici nu este de mirare ca lipsa de respect să ne trimită direct într-o zonă de vulnerabilitate profundă. Ca atare unii reacționează din poziția unui copil interior furios sau furibund care își urlă nevoia, alții dintr-un agresiv-intimidant care își dorește ca și cealaltă persoană să sufere, să o doară. Ori intri în evitare, ca și cum nu s-a întâmplat nimic. E mai simplu decât să te simți rănit. Situațiile care presupun lipsa de respect sunt cât se poate de elocvente, sau mai subtile și nu le-ai conștientizat pe deplin.

Încrederea trădată

Se referă la acel secret pe care tu l-ai împărtășit cuiva apropiat, iar persoana respectivă îl transmite mai departe ca subiect de bârfă. Nu ți s-a respectat intimitatea și încrederea acordată. În mod similar, atunci când povestești un episod delicat, care te-a afectat foarte mult, și reacția interlocutorului este să râdă de tine… Nu doar că nu e un bun ascultător, slab empatic, nu îți respectă deschiderea, nu te ia în serios pe tine și nici emoțiile tale.

Minciunile

Ok, cine e fără de păcat să arunce piatra. Vei spune că la un moment dat fiecare zice o minciună sau croșetează o broderie pe lângă o poveste cu sâmbure de adevăr. Atunci când într-o relație de cuplu sau de prietenie este abordată fățiș problema minciunii, sunt subliniate consecințele, impactul emoțional, și se persistă în minciună din nou putem discuta despre lipsă de respect. În plus se mai traduce și prin: ceea ce am agreat (sinceritatea) nu contează pentru mine și nici felul în care te simți.

Nu se ține cont de limitele tale

Aici avem două dimensiuni. Prima este ignorarea. Mă fac că nu te văd, nu te aud, pur și simplu nu te bag în seamă. Te tratez cu tăcere, nu exiști. De regulă ca modalitate de pedeapsă după un conflict. A doua este când nu asculți și nu pui în practică ce te roagă celălalt în funcție de limitele pe care le are. Nu îi respecți limitele și nu te interesează asta.

Intruziunea

Mai pragmatic spus când intri cu bocancii în viața sau intimitatea cuiva. Și aici e vorba despre limite, dar eventual nu unele care au fost spuse cu subiect și predicat. Când încerci să afli detalii pe care cineva nu se simte confortabil să le împărtășească, forțezi accesul într-un univers privat.

Îți dictează viața

Nu tu decizi ce să faci cu serviciul tău, banii tăi, casa, prietenii, copiii sau familia ta. Ești dezgolită de orice formă de putere, incapacitată și controlată. Sigur că aici nu mai discutăm doar de lipsă de respect, ci direct de abuz emoțional.