Dovezi că partenerul este dependent de control și el dictează în întregime relația

Un bărbat dependent de control are anumite comportamente specifice care ție îți creează un grad ridicat de disconfort emoțional.

Să trăiești alături de un bărbat dependent de control nu este deloc ușor și treptat îți consumă resursele interne. Chiar dacă face anumite gesturi frumoase și acele resurse sunt astfel alimentate, raportul pozitiv-negativ nu este unul suficient pentru a echilibra balanța emoțională. Controlul lui nu se potrivește cu nevoile tale emoționale și la un moment dat începi și observi anumite manifestări ale tale cărora nu le găsești o explicație. Dar ele sunt o reactivitate la un comportament disfuncțional care treptat macină conexiunea emoțională dintre voi.

Un grad ridicat de stres

Un bărbat dependent de control te face să nu te simți văzută, auzită, înțeleasă deoarece există doar regulile și cerințele lui. Nu este nici pe departe flexibil sau adaptabil, deschis negocierii. În teorie spune că este, dar practica și realitatea îl contrazic. Să trăiești într-o pătrățică desenată de altcineva este foarte stresant, iar asta se poate traduce și prin stări depresive sau de anxietate.

Reactivitate ridicată

Stresul acesta este legat și de felul în care el reacționează când lucrurile nu se întâmplă așa cum își dorește. Devine furios, vă certați zgomotos sau e pasiv-agresiv, este ironic, sarcastic și te rănește teribil prin ceea ce îți spune sau felul rece de a se comporta.

Devii tu foarte controlată…

… ca să faci față controlului manifestat de partener. Ajungi să nu te mai simți liberă la nivel de comportament, gânduri, felul în care trăiești. Și să ai permanent pe umeri presiunea perfecțiunii pe care trebuie să o atingi. Chiar dacă asta înseamnă niște eforturi uriașe, epuizante din partea ta. El le cere fără să ia în calcul standardele nerealiste pe care le impune.

Tăcerea

În mod obișnuit ești o persoană foarte vorbăreață, volubilă, cu lucruri interesante, pertinente de spus. Critica și exigențele partenerului, care parcă e într-o campanie perpetuă de devalorizare la adresa ta, pur și simplu te fac să nu mai scoți două cuvinte. Nu mai ai energie pentru asta și eviți un nou conflict sau display de putere din partea lui. Nu mai împărtășești ceva interesant ce ai văzut sau auzit, ce ți s-a întâmplat.

Independența extremă

Decât să îi ceri ajutorul cu ceva, mai bine renunți din start. Și eventual apelezi la alte persoane sau te străduiești să te descurci singură. Deoarece o solicitare din partea ta nu se potrivește cu nevoia lui de a controla lucrurile. Și chiar dacă e responsiv, asta se întâmplă după multe discuții și face cumva să se deruleze totul numai în termenii lui. Adică fără să fie în acord cu ceea ce ai tu nevoie.

După ritmul lui

Modalități de a petrece timpul liber, relaționarea cu cercul tău de apropiați, chiar și aspecte legate de profesia ta. El impune felul în care acestea se derulează și e complet nemulțumit când tu vrei ca lucrurile să se întâmple altfel. Nu e empatic, nu vede perspectiva ta și intră în luptă de putere. Ca să faci față dezvolți o adaptabilitate extremă prin care uneori simți că te trădezi pe tine ca individ.