Poate pentru voi nu este evident, deoarece așa ați funcționat din totdeauna. Dar aceste erori de comunicare sunt distructive.
Nu v-ați bătut capul să vă analizați prea mult relația. Ea a mers, au trecut anii și încă sunteți împreună. Dar durata relației nu are legătură și cu gradul de satisfacție din relație. Care e, dacă sunteți onești, foarte scăzut. Vă gândiți că așa este la toată lumea, nu trăiește nimeni o fericire imensă și asta e situația. Însă daca vă îmbunătățiți comunicarea, crește și gradul de apropiere dintre voi și aveți șanse mai mari să găsiți soluții pentru ce vă divizează.
Adică picați în capcana ghicirii gândurilor. Nu vă lăsați să terminați frazele, nu puneți întrebări care să testeze, să verifice realitatea. Presupuneți că știți prea bine cum stau lucrurile și acționați în funcție de acele presupuneri. Și, de multe ori, presupunerile sunt cele care vă rănesc, nu ceea ce a făcut cu adevărat partenerul, care și el este profund deranjat de faptul că i se atribuie ceva ce nu e real.
Celălalt nici nu apucă să explice bine, să prezinte o situație că i se taie craca de sub picioare. Pur și simplu i se refuză șansa comunicării prin părăsirea fizică a încăperii sau chiar a casei, prin celebrul lasă că știu eu mai bine și încăpățânarea de a nu purta mai departe discuția. Este frustrant să nu fii ascultat și să nu ai ocazia de a lămuri o problemă.
Dacă nu vorbim despre, nu există. Și dacă nu există nu ne face rău. Până când se adună atât de multe că apare explozia sau nu înțelegi într-o zi de ce vii acasă și dulapul este gol. Tensiunea există și dacă evitați subiectele sensibile, deconectarea se produce și dacă nu vă certați sau nu discutați în contradictoriu. Resentimentele nu se disipă în aer, ci se acumulează din ce în ce mai mult. Evitarea comunicării presupune că nici nu vă puneți limite reciproc, relația nu are granițe și nici nu cereți ce aveți nevoie să primiți unul de la celălalt.
M-ai rănit? Păi atunci nu mă interesează de tine și mă îndepărtez tot mai mult. Sau dezinteresul, detașarea de emoția celuilalt, de suferința sa, când are senzația că vorbește cu un perete. Pe principiul se agită acum, face o scenă dramatică, dar apoi îi trece și ne vedem în continuare de treburile noastre. Dar, desigur, nu îi trece, ci doar se acumulează.
Evitați discuțiile dificile, dar nu în totalitate. La un moment disconfortul este atât de mare încât dacă nu verbalizați simțiți că explodați. Și verbalizați în mesaje. Discuțiile se poartă online, nu față în față când vă vedeți mimica, gestica, vă auziți tonul vocii, vă puteți îmbrățișa, vă puteți conecta emoțional. Dați afară, ventilați, dar în spatele unui zid virtual, unde ceea ce doriți să transmiteți este trunchiat ca mesaj ori poate fi interpretat în multiple feluri.
Explodați din lucruri minore care sunt amplificate și care printr-o comunicare asertivă pot fi reglate foarte bine. Practic orice temă devine o luptă pentru putere, o competiție, un război al orgoliilor pe viață și pe moarte. Nu acționați ca o echipă, ci ca inamici. De asemenea, efectiv țineți scorul și vă străduiți să vă plătiți reciproc cu aceeași monedă.
Foto: PR