Seara sinistra de 30 octombrie 2015 ne-o amintim cu totii. Aceasta a zguduit o tara intreaga si a tras un semnal de alarma in privinta lacunelor autoritatilor si a celor din sistemul de sanatate, dar si a coruptiei si ignorantei noastre, a tuturor.
193 de victime. Niciun responsabil.
Au fost facute trei dosare, in ceea ce priveste cazul Colectiv. La Directia Anticoruptie exista alte doua: cel al fostului primar din sectorul 4, Cristian Popescu Piedone, care este acuzat dar ramane in libertate deocamdata, si celalalt al ofiterilor ISU, pompierii Antonia Radu si George Petrica Matei. Laura Codruta Kovesi spune ca ambele dosare au trecut de procedura Camerei Preliminare, s-au respins toate exceptiile si cerererile si a inceput judecarea proceselor. De asemenea, ea a mai declarat vineri, pentru Vice Romania, ca: „In cursul judecatii o parte dintre dosare a fost deja reunita (dosarul patronilor de la clubul Colectiv, anchetat de Parchetul General a fost unit cu dosarul in care este judecat Piedone- n.r.) si modul in care va decurge cercetarea judecatoresca tine de judecator. Sa nu uitam ca este un dosar in care sunt foarte multe parti civile implicate si potrivit legii ele trebuie citate si au dreptul sa participe la proces, sunt multi inculpati. Nu se poate solutiona intr-o luna, sau doua luni de zile un astfel de dosar.’
Vlad Voiculescu, ministrul Snatatii din guvernul tehnocrat, a intocmit un raport privind erorile si mobilizarea defectuoasa a autoritatilor din seara tragediei. Insa, reprezentanti ai Ministerului Sanatatii au spus ca nu avem niciun raport elaborat la inceputul anului 2017 pe aceasta tema, asa cum aflam din Agerpres.
Totusi, concluziile sunt mai mult decat grave. In primul rand, autoritatile romane au refuzat transferul in strainatate al victimelor din varii motive, acesta fiind posibil, intr-un final, mult prea tarziu pentru unele victime, la presiunea familiei si a publicului. In al doilea rand infectiile nosocomiale ale pacientilor nu apar niciunde in fisele medicale, fiind descoperite de medicii straini in spitalele de acolo. In plus, in 2015, tara noastra avea dor 10 paturi disponibile pentru astfel de cazuri, a pacientilor cu arsuri extrem de garve. Cu toate acestea, autoritatile noastre sustineau ca nu avem de ce sa ne facem griji, pentru ca spitalele sunt pregatite.
Dar si ministrul Sanatatii, Florian Bodog, este acuzat pentru negarea existentei la Minister a unui raport care ar critica interventia autoritatilor
‘Nu inteleg cum e posibil ca actualul ministru al Sanatatii, Florian Bodog, sa nege existenta unui raport care contine informatii privind interventia autoritatilor sanitare in cazul Colectiv, cand fostul ministru spune clar ca exista un asemenea raport elaborat la inceputul anului 2017, care a fost inregistrat la cabinetul ministrului. Daca Bodog nu a gasit un document pe aceasta tema, trebuia sa ceara sa fie elaborat. Dezinteresul autoritatilor fata de cauzele si consecintele tragediei de la Colectiv denota ori prostia, ori complicitatea politicienilor responsabili de sanatatea si securitatea romanilor’, a conchis Eugen Tomac, deputat PMP.
Victimele care au supravietuit ororilor incep sa vorbeasca. Le gasesti declaratiile pe conturile de Facebook, Le poti gasi si tu, pentru ca, mai clar decat ei, nu o poate spune nimeni. Confesiunile lor arata exact cum sta treaba in Romania, la ce torturi sunt supusi in fiecare zi de lupta, din cauza neajunsurilor din sistemul sanitar autohton si cu ce sunt nevoiti sa traiasca viata pe care o au in fata.
Insa nimic nu se potriveste cu nimic. Alexandra Furnea, o femeie puternica, care se lupta cu consecintele, scrie urmatoarele: … infirmiera ma conduce totusi pana in salon, unde ma ajuta sa ma asez in pat, pe mecanismul improvizat de mama ca sa nu dorm pe spate. In urma cu o saptamana, venise, chemat de sora mea, un domn de la Ortoprofil care voia sa ma ajute facand un dispozitiv care sa tina locul unui pat special pentru arsi. A fost expediat brutal acasa de catre medic, pe motiv ca am tot ce imi trebuie in spital iar el este de prisos’, ceea ce intra in contradictie cu ceea ce declarau cei din sistem, cum ca sunt pregatiti pentru astfel de cazuri. Mi mult, tot legat de resursele rusinoase ale spitalelor, descrie halatele sinistre ale vizitatorilor (mama ei, in acest caz), care intra, totusi, intr-un spatiu steril. Sau asa ar trebui: Are pe ea un halat verde, transparent, rupt la colturi. Este „echipamentul de protectie’ pe care il poarta insotitorii in saloane. Seara, halatul se atarna in cuierul din hol iar a doua zi il ia, poate, alt parinte si il tine pe el cat timp isi spala copilul si il hraneste.’ Povesteste si despre numarul mult prea scazut de personal medical: Mama imi da sa mananc, caci infirmiera care se ocupa de hrana e singura si nu face fata atator pacienti neajutorati. […] Nu ne putem da jos ca sa mergem la toaleta singure, pentru ca patul e prea inalt, nu il putem ajusta deoarece avem mainile facute praf de arsura si manivela aceea este imposibil de utilizat…fara degete functionale. […] Am aflat ulterior, din scrisorile medicale, ca am fost contaminata cu Pseudomonas multirezistent in toate plagile. Probele mele erau departe de a fi sterile. Medicii mi-au mintit familia atunci cand mama si sora mea au intrebat daca nu ar fi o idee mai buna sa gasim o cale sa plec in strainatate. Surorii mele i s-a spus ca, daca in locul meu ar fi copilul chirurgului, acesta nu l-ar transfera. I s-a mai zis ca, daca nu rezist, este, cumva, vina mea, pentru ca sunt „slabuta si sensibila’. Am avut bacterii multirezistente si pe proba de cateter.’ Intreaga confesiune o gasesti pe pagina personala de Faceboook, unde poti citi, cu adevarat ce se petrece in spitalul de arsi din Romania, cum se comporta doctorii si ce conditii inumane le stau la dispozitie pacientilor.
Asa se fac lucrurile la noi. Autoritatile se bat cu pumnul in piept ca au situatia sub control, cand, de fapt, realitatea arata complet altfel. Nu accepta sprijin si nici ajutor, ego-ul lor fiind mai presus de vietile oamenilor care se lupta.
Dar ELLE nu tace si te indeamna sa nu taci nici tu. Pentru ca politicienii tac, incearca sa musamalizeze dovezile, sa traga de timp si sa aduca la tacere si uitare cazul sinstru al acestor tineri nevinovati care au murit din cauza incompetentei celor care ne conduc. Poate reusim si noi sa combatem coruptia, neglijenta, malpraxis-ul, ignoranta si lacomia si sa ajungem la nivelul spitalelor din Germania’, ca tot le place comparatia asta, care, dupa cum se vede, nu reprezinta nici pe departe o realitate palpabila.
Am scris acest text pentru ca vreau un altfel de sistem medical public in Romania. Si l-am scris pentru prietenii mei care nu mai sunt si care ar mai fi fost astazi in viata daca erau tratati mai bine’, conchide tot Alexandra.